Avertizare:
Acest articol este un exercitiu de imaginatie in care am incercat modul de gindire al celor care inseala oamenii in diferite modalitati in scopul de a obtine folose materiale necuvenite. Nici un client nu mi s-a destainuit intr-un astfel de mod fata de mine dar sper ca am reusit sa prind macar o frintura din viziunea lor asupra “activitatii” ce o desfasoara.
______________
Un coleg in ale crimei mi-a spus odata ca “oamenii traiesc cu speranta”. Ca si infractor cu multe inselaciuni la activ ma bazez pe sperantele si visele tale hranindu-le cu minciuni.
O schema destul de usor de pus in practica este cea in care cauti “investitori” dispusi sa isi riste sumele de bani strinse in banca sau tinute la saltea pentru a obtine un cistig material mai mare decit dobinda bancara si intr-o perioada scurta de timp.
Acesti “investitori” apreciaza un leadership ce isi demonstreaza increderea si performantele financiare ale “companiei” in care vor “investi”. Ei vor sa auda un manager care exulta de incredere in “compania” sa si in viitorul “afacerii”. Impreuna cu partenerul meu am construit o imagine de manager puternic si increzator promitind “investitorilor” un viitor plin de realizari si aratindu-le situatii financiare false.
Ca si infractori (si nu ne este rusine sa ne numim astfel) consideram ca umanismul “investitorilor” este o slabiciune ce poate fi folosita in favoarea noastra fara nici remuscare. Masuram eficienta actiunii prin nivelul de incredere ce ni-l acorda victimele.
Impreuna cu “asociatul” meu am construit in jurul nostru o imagine falsa de integritate si astfel cistigam increderea victimelor. Donam sume de bani in scop caritabil si chiar participam la diferite actiuni sociale pentru a cistiga increderea “investitorilor”. In timp ce ajutam batrinii sa traverseze strada ne aducem la indeplinire – fara nici o tresarire a inimii – inselaciunea care va lasa victimele fara banii strinsi de-o viata si care poate lasa oameni fara casa, fara slujba si copii lor fara bani de scoala / facultate.
“Asociatul” meu si cu mine nu am discutat nici macar o singura data despre moralitate sau dreptate. Pur si simplu nu ne pasa de victimele inselaciunilor facute. Discutiile noastre se rezuma doar la succesul actiunilor indelung planificate si executate cu grija.
Desfasuram aceasta activitate pur si simplu pentru ca credem ca o putem face iar realitatea ne arata ca o facem chair foarte bine. Ne folosim de visele, aspiratiile si sperantele “investitorilor” pentru o viitor mai bun. Mai important, exploatam la maxim lipsa de scepticism a victimelor care rezulta din imaginea de oameni integri si de incredere ce o dezvoltam de-a lungul timpului.
Speranta este o calitate umana foarte buna si ea ne motiveaza sa cladim un viitor mai bun. Din fericire pentru mine si “asociatul”meu aceasta ne permite sa o exploatam si ne ajuta in executarea planului noastru.
Iar in final totul se reduce la prezumtia de nevinovatie si la probele administrate, nu-i asa?