Sunt avocat român specializat în drept penal, cu peste 30 de ani de experiență în audieri la poliție și parchet. În practică, una dintre cele mai periculoase situații este asta: ești citat ca martor, dar audierea se transformă, discret, într-un „interogatoriu” care te poate pune în risc penal.
Telefon / WhatsApp 24/7: 0744.33.79.15
Contactează-mă la telefon 0744.33.79.15
Situație reală din practică: „martorul” care iese cu dosar
Un client a fost citat ca martor „într-un dosar de serviciu”. În primele 10 minute, întrebările au devenit: „Tu ai semnat?”, „De ce ai semnat?”, „Știai că e ilegal?”, „Cine ți-a spus?”. Practic, i se cerea să-și explice intenția și deciziile, nu ce a văzut.
A făcut greșeala clasică: a încercat „să lămurească”, a completat, a presupus, a dat nume. Ulterior, calitatea i s-a schimbat în suspect iar declarația inițială i-a complicat apărarea (și i-a consumat luni de stres și bani).
Ești tratat ca suspect? Soluția în 30 secunde: 3 semne clare
-
Întrebările sunt despre ce ai făcut tu, nu despre ce ai văzut/auzit la alții: „unde ai fost”, „ce ai semnat”, „cine a decis”, „de ce”.
-
Ți se cer explicații de intenție: „știai?”, „ai vrut?”, „ai acceptat?”, „ai primit ceva?”.
-
Ești împins să „recunoști logic”: „deci confirmi că…”, „rezultă că…”, „atunci e clar că…”.
Replica sigură (scurtă):
„În calitate de martor, voi declara doar ce am perceput direct. Pentru orice întrebare care m-ar putea expune, îmi exercit dreptul de a nu mă autoincrimina și solicit să se consemneze.” (drept recunoscut martorului)
Martor vs suspect vs inculpat: diferențe practice, nu teorie
Martor
-
Rol: ajută la dovedirea faptelor, prin ce știe despre cauză.
-
Risc principal: mărturie mincinoasă dacă minți sau „confunzi” esențialul.
-
Protecție-cheie: dreptul de a nu spune lucruri care te-ar incrimina.
Suspect
-
Apare când există „bănuială rezonabilă” și urmărirea penală se face față de tine.
-
Trebuie să ți se aducă la cunoștință calitatea și drepturile înainte de prima audiere ca suspect.
-
Avantaj major: poți construi apărarea fără să fii obligat să „umpli” golurile.
Inculpat
-
E etapa în care acțiunea penală e pusă în mișcare față de tine (practic, acuzația e „formalizată”).
-
Drepturile sunt ferme și clare (tăcere, avocat, dosar, probe).
Ce drepturi ai în fiecare calitate: tăcere, avocat, consultare acte
Dacă ești martor
-
Ai dreptul să nu declari fapte/împrejurări care te-ar incrimina iar organul judiciar trebuie să îți aducă la cunoștință acest drept înainte de audiere.
-
Ai obligații de prezentare și de a spune adevărul în limitele legii.
Dacă ești suspect / inculpat
-
Dreptul de a nu da nicio declarație (tăcere) și să nu fii sancționat pentru asta.
-
Dreptul la avocat (ales/oficiu) și la pregătirea apărării.
-
Dreptul de a consulta dosarul în condițiile legii (inclusiv prin avocat).
-
Dreptul de a fi informat despre acuzație și încadrare (în practică, fără asta nu poți răspunde corect).
Ce spui și ce NU spui: formule sigure vs formule „fatale”
Formule sigure (te protejează)
-
„Declar doar ce am perceput direct (ce am văzut/auzit).”
-
„Nu îmi amintesc cu exactitate. Nu voi ghici.”
-
„Nu pot răspunde la această întrebare fără să mă expun; solicit consemnarea.”
-
„Pentru clarificare: în ce calitate sunt audiat și care este obiectul concret al audierii?” (dreptul de informare în audierea martorului)
Formule „fatale” (de evitat)
-
„Cred că…” / „Probabil că…” / „Mi se pare că…” (te pot bloca ulterior: ai „confirmat” o ipoteză)
-
„Ca să lămuresc, eu am făcut așa…” (te mută în centru, exact ce nu vrei ca martor)
-
„Nu e nimic, recunosc…” (fără avocat, e cea mai scurtă cale către autoincriminare)
Regula de aur: martorul nu e acolo să „rezolve dosarul”. Martorul declară fapte, nu aprecieri, nu concluzii, nu justificări.
Nu ți se schimbă calitatea? Soluția: oprești riscul și creezi urmă scrisă
Dacă ești împins spre întrebări care te pot incrimina și organul nu îți schimbă calitatea:
-
Invoci explicit dreptul de neautoincriminare (ca martor) și ceri să se consemneze întrebarea + refuzul motivat.
-
Ceri lămurirea calității și a obiectului audierii (să fie clar în proces-verbal).
-
Soliciți audiere în calitate de suspect, dacă există deja „bănuială rezonabilă” (practic: când întrebările sunt despre fapta ta). Organul are obligații procedurale clare când devii suspect.
-
Dacă presiunea continuă: închei declarația: „În aceste condiții, îmi exercit dreptul prevăzut de lege și nu mai dau declarații la întrebări care mă pot expune.”
Lista: înainte / în timpul / după audiere
Înainte (15–30 minute)
-
Citește citația: cine te cheamă, unde, în ce dosar, în ce calitate.
-
Pregătește 5–7 idei „seci”: ce ai văzut, când, unde, cine era prezent.
-
Setează o limită: „Nu ghicesc. Nu completez. Nu interpretez.”
-
Salvează numărul meu: 0744.33.79.15 (Telefon / WhatsApp 24/7)
În timpul audierii
-
Cere să ți se spună clar calitatea și obiectul.
-
Ține răspunsuri scurte. O frază.
-
La întrebări despre tine: invoci dreptul de neautoincriminare.
-
Nu semna până nu citești. Cere corecturi dacă nu e exact ce ai spus.
După audiere (primele 30–60 minute)
-
Notează imediat: întrebările-cheie, ce ți s-a părut „suspect”, cine a fost prezent.
-
Dacă simți că ești vizat: discută urgent cu avocatul despre pașii următori (cereri, strategia declarațiilor, probatoriu).
FAQ: întrebări reale pe care le aud constant
„Dacă refuz declarația ca martor, pățesc ceva?”
Ca martor, regula e că ai obligația de a spune adevărul iar minciuna poate fi infracțiune.
Dar nu ești obligat să răspunzi la întrebări care te-ar incrimina. Asta e protecția esențială.
„Pot pleca?”
În practică, pleci după ce se finalizează audierea și semnezi procesul-verbal. Dacă ești ținut fără explicații sau presat, soluția utilă este să ceri consemnare și să invoci dreptul de neautoincriminare apoi să contactezi avocatul.
„Mi se poate face dosar?”
Da. Exact asta e problema: dacă există bănuială rezonabilă, urmărirea penală poate continua față de tine ca suspect.
De aceea e critic să nu „construiești” singur materialul împotriva ta înainte să ai garanțiile procedurale ale suspectului.
Greșeli frecvente și consecințe reale
Greșeala 1: „Spun tot, să scap repede.”
Consecință: oferi detalii inutile, creezi contradicții, te expui.
Greșeala 2: „Ghicesc, că sigur așa a fost.”
Consecință: declarația devine vulnerabilă (și tu devii vulnerabil).
Greșeala 3: „Completez eu procesul-verbal cu ce cred că au vrut.”
Consecință: semnezi ceva ce va fi folosit ca probă, iar corectarea ulterioară e dificilă.
Cost și durată estimată: cât te costă să fii protejat la audiere
Estimare orientativă (uzual):
- Pregătire + asistență la audiere (poliție/parchet): 1.500–3.500 lei
-
Asistență completă în faza de urmărire penală (strategia apărării, cereri, dosar): de regulă 4.000–12.000 lei, dar poate fi mai mare în funcție de complexitate
Durată orientativă:
-
Pregătire rapidă: 30–90 min
-
Audiere: 30 min – 3 ore (uneori mai mult, în funcție de organul de ancheta și cauză)
Disclaimer important: onorariul final și durata se stabilesc după analiza actelor/probelor, a urgenței, a termenelor și în funcție de programul organelor judiciare/instanțelor și conduita părții adverse; pot exista situații care impun extinderea serviciilor și ajustarea costurilor.
Articole utile din blog (dacă ești citat / audiat)
Concluzie: dacă ești martor „interogat” ca suspect, nu improviza
Când întrebările te mută în centrul faptei, riscul real este să îți creezi singur probleme. Soluția corectă este simplă: răspunsuri scurte, fără presupuneri, invocarea neautoincriminării când e cazul și, dacă situația o cere, trecerea la calitatea corectă cu garanțiile aferente.
Contactează-mă la telefon 0744.33.79.15
Telefon / WhatsApp 24/7: 0744.33.79.15