Află cum obții achitarea pentru conducere sub influența alcoolului (art. 336 Cod Penal) în 2025: strategii, jurisprudență și sfaturi juridice.
Solicita o consultatie juridica la email mihai.costache[@]procese-avocat.ro sau la telefon 0744 33 79 15
Conducerea unui vehicul sub influența alcoolului, reglementată de art. 336 Cod Penal, este una dintre cele mai frecvente infracțiuni rutiere în România.
Achitare pentru conducere sub influența substanțelor psihoactive (art. 336 alin. (2) Cod penal)
Același articol, 336 din Codul penal, incriminează și conducerea sub influența substanțelor psihoactive, la alineatul (2). Mai jos este un caz în care clientul a fost achitat.
Faptele. Clientul a fost trimis în judecată prin rechizitoriu pentru fapta prevăzută de art. 336 alin. (2) Cod penal. Potrivit acuzării, cu câteva ore înainte de control consumase o țigară cu marijuana, apoi condusese pe drumurile publice. A fost oprit de poliție în jurul orei 00:15, a recunoscut consumul și a fost dus la spital, unde testul a ieșit pozitiv pentru THC. I s-au recoltat o probă de urină (ora 01:15) și una de sânge (ora 01:35).
Rezultatele analizelor. În sânge, THC și 11-OH-THC au ieșit negative, iar THC-COOH a fost 3,23 ng/ml. În urină, THC și 11-OH-THC au fost negative, iar THC-COOH a fost 28,79 ng/ml. Substanța care produce efectele psihice este THC, iar THC-COOH este un metabolit inactiv. Raportul de expertiză medico-legală toxicologică a concluzionat că nu se poate stabili momentul în care a fost consumată substanța și că, la recoltare, clientul nu se afla sub influența substanțelor psihoactive. Între eveniment și recoltarea sângelui au trecut aproximativ 1 oră și 25 de minute, iar substanța psihoactivă nu a fost găsită în sânge.
Apărarea. Legea nu cere ca în organism să existe o anumită cantitate de drog pentru ca fapta să fie infracțiune, iar această cantitate nu se poate stabili ca la alcool, pentru că drogurile se depun în țesutul adipos. De aceea, de la caz la caz, trebuie verificate și alte elemente. Conform art. 2 lit. e) din Legea nr. 194/2011, efectul psihoactiv înseamnă stimularea sau inhibarea sistemului nervos central, cu modificări ale funcțiilor psihice și ale comportamentului. Examenul clinic nu a arătat tulburări de echilibru, de coordonare sau de comunicare, doar midriază pupilară. Raportul de expertiză, coroborat cu examenul clinic, a dovedit că la data depistării clientul nu se afla sub influența marijuanei.
Soluția. Instanța a dispus achitarea în baza art. 396 alin. (5) Cod procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) Cod procedură penală, pentru că fapta nu îndeplinea condițiile laturii obiective ale art. 336 alin. (2) Cod penal. Sentința a rămas definitivă prin neapelare.
Recunoașterea vinovății (procedura simplificată) în dosarele de conducere sub influență
Dacă ești trimis în judecată pentru art. 336 Cod penal și nu ai de unde obține achitarea, poți cere judecarea în procedura simplificată (recunoașterea învinuirii). Ea reduce limitele pedepsei cu o treime (art. 396 alin. (10) Cod procedură penală). Condițiile sunt cumulative:
- Infracțiunea să nu fie pedepsită cu detențiunea pe viață.
- Recunoașterea să fie făcută personal, în fața instanței (art. 374 alin. (4) Cod procedură penală).
- Recunoașterea să fie făcută până la începerea cercetării judecătorești, adică la primul termen cu procedura de citare legal îndeplinită (art. 374 alin. (1) Cod procedură penală). Termenul este imperativ: dacă îl depășești, pierzi dreptul de a cere procedura.
- Recunoașterea să fie totală, atât sub aspectul laturii obiective, cât și al celei subiective.
- Să recunoști toate faptele din rechizitoriu, nu doar o parte din ele (art. 349 alin. (2) coroborat cu art. 374 alin. (4) Cod procedură penală).
- Instanța să constate că probele din urmărirea penală sunt suficiente pentru aflarea adevărului.
Judecătorul ascultă inculpatul, verifică dacă acesta cunoaște faptele și le recunoaște în totalitate, apoi admite sau respinge cererea. Simpla dorință a inculpatului nu este suficientă.
Ce depui la dosar. Obține înscrisuri care pot duce la circumstanțe atenuante: loc de muncă, copii în întreținere, probleme grave de sănătate ale unui membru al familiei aflat în întreținerea ta.
Fapta comisă în termenul de supraveghere al unei condamnări anterioare
Dacă ai comis infracțiunea în perioada de supraveghere a unei condamnări anterioare cu suspendare:
- Suspendarea inițială poate fi revocată. Dacă noua infracțiune este descoperită până la împlinirea termenului de supraveghere și instanța aplică pedeapsa închisorii, ea poate revoca suspendarea și dispune executarea pedepsei inițiale.
- Noua pedeapsă poate fi suspendată doar dacă sunt îndeplinite condițiile legale, de exemplu pedeapsa aplicată să nu depășească 3 ani. Dacă noua infracțiune a fost săvârșită din culpă, instanța poate menține sau revoca suspendarea anterioară.
- În caz de recidivă, instanța poate suspenda executarea pedepsei rezultante, dacă sunt îndeplinite condițiile legale.
Acest ghid complet explică ce înseamnă infracțiunea, motivele pentru care se poate obține achitarea, strategiile de apărare și ce trebuie să faci pentru a-ți recupera permisul de conducere. Dacă ești acuzat de conducere cu o alcoolemie peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, acest articol îți oferă toate informațiile necesare.
Faptele
In fapt, clientul meu a fost oprit în trafic şi întrucât acesta emană halenă alcoolică, acesta a fost testat alcoolscopic, rezultând o concentraţie de 0,66 mg/l alcool pur în aerul expirat, conform testului nr. x, efectuat la data de x, ora 03:27. În speţă, având în vedere concentraţia de peste 0,40 mg/l alcool pur în aer expirat, inculpatul a fost condus la Spital x din x pentru recoltarea de probe biologice, aşa cum rezultă din procesul-verbal de recoltare a probelor biologice . Din buletinul de analiză toxicologică nr. x din data de x emis de I.M.L. s-a observat că inculpatului i-a fost prelevată o singură mostră biologică, rezultând o concentraţie de 1,68 g/l alcool pur în sânge.
Prelevarea unei singure mostre de sange
Or, în acest caz, arat instantei ca nu va putea obţine un calcul retroactiv al alcoolemiei, lucru indicat şi în cadrul comunicatului transmis de către Institutul de Medicină Legală x.
Arat ca fiind esenţiale considerentele a Înaltei Curti de Casaţie şi Justiţie în care, deşi problema de drept face referire la o altă infracţiune, respectiv la art. 335 alin. (3) C. pen., aceasta subliniază modalitatea în care judecătorul apreciază în raport cu materialul probator administrat dacă acea persoană a fost sub influenţa alcoolului la momentul în care acesta a fost oprit în trafic. Astfel, art. 7 din Normele metodologice privind recoltarea, depozitarea şi transportul mostrelor biologice în vederea probaţiunii judiciare în stabilirea alcoolemiei sau a prezenţei în organism a substanţelor psihoactive în cazul persoanelor implicate în evenimente sau împrejurări în legătură cu traficul rutier, parte integrantă din Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1512/2013 prevăd că pentru determinarea alcoolemiei se recoltează două mostre de sânge la interval de o oră una faţă de cealaltă, iar în cazul în care nu s-au recoltat două astfel de mostre estimarea retroactivă a alcoolemiei nu se poate efectua.
Consecinte juridice
Astfel, consideram ca Onorata Instanţa nu va putea stabili cu certitudine dacă la momentul opririi inculpatului în trafic, acesta avea 0,80 g/l alcool pur în sânge, având în vedere că în speţă există o singură probă biologică, ceea ce conduce la imposibilitatea efectuării unui calcul retroactiv al alcoolemiei.
În prezenta cauză, Onorata Instanta trebuie să observe dacă prin analiza întregului material probator administrat se va putea concluziona dincolo de orice îndoială rezonabilă că inculpatul avea îmbibaţie alcoolică.
Or, Inalta Curte demonstrează că unica modalitate prin judecătorul poate să concluzioneze asupra îmbibaţiei alcoolice este existenţa unei expertize care prin efectuarea unui calcul retroactiv al alcoolemiei să se stabilească dacă inculpatul avea o îmbibaţie alcoolică de peste 0,8 g/l alcool pur în sânge la momentul opririi lui în trafic.
Astfel, modalitatea în care se stabileşte îmbibaţia alcoolică nu este un element de tipicitate al infracţiunii de conducerea a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, dar condiţia ca îmbibaţia alcoolica să fie peste 0,8 g/l alcool pur în sânge este o astfel de condiţie, pentru că fără depăşirea acestei limite se poate reţine doar o posibilă contravenţie, nu o infracţiune.
Existenţa unei astfel de condiţii de tipicitate nu poate fi stabilită decât printr-o probă ştiinţifică (un calcul retroactiv al alcoolemiei prin expertiză medico-legală) şi nu cu ajutorul altor mijloace probatorii.
De aceea, la momentul depistării în trafic de peste 0,40 g/l alcool pur în aerul expirat, persoana este condusă pentru recoltarea probelor biologice, tocmai din motivul că valoarea obţinută cu aparatul etilotest nu este aptă din punct de vedere probatoriu să conducă la stabilirea existenţei unei infracţiuni, astfel că procesul-verbal de constatare a infracţiunii flagrante din data de x nu va putea suplini probatoriu pentru efectuarea calcului retroactiv al alcoolemiei.
În plus, apreciem, că imposibilitatea prelevării celei de-a doua probe biologice a inculpatului nu se datorează culpei acestuia, aşa cum reiese din declaraţia martorului xx care indică că motivul pentru care acesta a oprit recoltarea s-a datorat faptului că inculpatul nu a semnat procesul-verbal de recoltare a probelor biologice.
Or, din această declaraţie, conchidem că inculpatul nu a refuzat prelevarea de mostre biologice, fapt ce a condus la imposibilitatea prelevării celei de-a doua probe, ci dimpotrivă, acesta a refuzat doar semnarea procesului-verbal de recoltare, sens în care doctorul ar fi putut apela la organele de poliţie prezente tocmai pentru a se lua act de refuzul persoanei de a semna procesul-verbal. Astfel, aratam că acest motiv nu ar fi putut conduce la imposibilitatea prelevării probelor biologice, în dreptul semnăturii, putând fi menţionat faptul că inculpatul refuză semnarea procesului-verbal de recoltare a probelor sale biologice, sens în care doctorul putea apela la ajutorul organelor de poliţie, continuând procedura de recoltare.
Aşadar, nu i se poate reţine inculpatului o anumită culpă în cadrul acestui proces de recoltare, fapt pentru care sustinem nu va putea să conducă la identificarea unui calcul retroactiv, lucru concluzionat şi de IML x prin adresa din xx care indică faptul că în conformitate cu norma procedurală privind efectuarea expertizelor, constatărilor şi a altor lucrări medico-legale, parte integrantă din Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 255 din 04.04.2000 şi a Ordinului Ministerului Justiţiei, nr. 1134/C din 25.05.2000, expertiza solicitată în cauză de estimare a unui calcul retroactiv nu se efectuează.
Imposibilitatea de a stabili alcoolemia la momentul opririi in trafic
Institutul de medicină legală xx reitereză în aceeaşi adresă faptul că în conformitate cu art. 33 alin. (4) din norma procedurală privind efectuarea expertizelor, constatărilor şi a altor lucrări medico-legale din 25.05.2000, parte integrantă din Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 255 din 04.04.2000 şi a Ordinului Ministerului Justiţiei, nr. 1134/C din 25.05.2000 se prevede că expertiza se efectuează numai în cazurile în care s-au recoltat două probe de sânge la un interval de o oră între ele, precum şi, în mod excepţional, în cazul persoanelor aflate în stare clinică gravă, comă, şoc traumatic/hemoragic, intervenţii chirurgicale de urgenţă, calculul retroactiv al alcoolemiei neputând fi efectuat pe baza declaraţiilor existente la dosar.
Astfel, readucem în atenţie importanţa deciziei 57/2013 a Înaltei Curti de Casaţie şi Justiţie în care în cadrul considerentelor 97, respectiv 98 concluzionează că expertiza prin care se efectuază calcul retroactiv al alcoolemiei este singura probă ştiinţifică prin care se poate analiza dacă persoana în cauză avea îmbibaţia alcoolică necesară la momentul consumării infracţiunii.
Astfel, per a contrario, sustinem ca Onorata Instanta nu va putea să suplinească sau să coroboreze cu alte mijloace de probă lipsa expertizei prin care se efectuează calculul retroactiv al alcoolemiei, întrucât nivelul de îmbibaţie alcoolică se poate analiza doar pe baza unei probe ştiinţifice şi anume expertiza efectuată de către institutul de medicină legală.
Or, în cauză, prin comunicatul dat de Institutul de medicină legală din data de xx, se concluzionează imposibilitatea efectuării unui astfel de calcul, tocmai din cauza lipsei celei de-a doua probe biologice. Aşadar, concluzionam în baza considerentelor solide date de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie că nu poate corobora alte mijloace probatorii pentru a estima valoarea alcoolemiei, fiind esenţial ca în astfel de cauze, convingerea judecătorului dincolo de orice îndoială rezonabilă să fie bazată pe o probă ştiinţifică şi anume expertiza pentru calculul retroactiv.
A fortiori, în condiţiile în care s-a relevat imposibilitatea efectuării unui calcul retroactiv al alcoolemiei inculpatului, sustinem că săvârşirea infracţiunii de conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe nu poate fi probată decât prin prelevarea a două mostre biologice care să ateste depăşirea unor mostre biologice care să ateste depăşirea valorii de 0,80 g/l alcool pur în sânge. Or, credem ca în acest caz buletinul de analiză toxicologică nr. xx din xx arată că a fost prelevată o singură mostră biologică, ceea ce concluzionează imposibilitatea unui calcul retroactiv al alcoolemiei aşa cum rezultă şi din adresa transmisă de I.M.L x la data de x. De altfel, precizam că lipsa probei biologice nu va putea fi suplinită cu declaraţia martorului xx care totodată indică faptul că acesta nu a observat dacă inculpatul prezenta halenţă alcoolică
In cazul in care sunteti acuzat de conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului (art 336 Cod Penal) va pot ajuta prin consultanta juridica si reprezentare in fata instantelor de judecata.
Ma poti contacta la email mihai.costache[@]procese-avocat.ro sau la telefon 0744 33 79 15.
Citește și
- Conducere a unui vehicul pe drumurile publice sub influenţa substanţelor psihoactive. Achitare
- Conducere sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe. Recunoasterea vinovatiei. Savirsirea infractiunii in interiorul termenului de supraveghere. Recidiva.
- Conducere fara permis. Aminarea aplicarii pedepsei.