Primul detector de minciuni (stiintific numit poligraf) a fost inventat in 1917 de catre William Marston care pretindea ca poate descoperi minciuna prin observarea nivelului tensiunii arteriale. Nu este cunoscut faptul daca Marston credea in aceasta afirmatie dar in 1923 Curtea de Apel din Washington DC a statuat printr-o decizie (valabila si astazi in SUA) ca nu exista suficiente argumente stiintifice ca aceasta masinarie (poligraf) sa fie admisa ca si proba in cadrul unui proces penal.
In Romania, aceasta proba nu este obligatorie si nu poate face dovada vinovatiei unei persoane prin simpla sa administrare ci trebuie coroborata cu alte probe. De asemenea, refuzul de a fi testat cu poligraful nu poate fi interpretata ca o proba ce indica vinovatia respectivei persoane.
Astazi, poligraful este un instrument mult mai dezvoltat si complex decit cel din 1917. El inregistreaza raspunsul involuntar oferit de catre corpul persoanei testate si include nu numai masurarea tensiunii arteriale ci si respiratia, ritmul cardio si glandele sudoripare.
Din fericire pentru persoanele vinovate, testul nu este considerat o proba stiintifica certa deoarece rezultatul poate fi distorsionat destul de simplu (nu intepretati aceste informatii ca un indemn la a induce in eroare organele de urmarire penala):
1. sedativele sau bauturile alcoolice luate inainte de a va supune testului;
2.utilizarea unor spray-uri impotriva transpiratiei (ceva ce oricum faceti zilnic)
3. provocarea unei dureri prin intepare, ciupire sau chiar muscare ( a limbii, de exemplu) in momentul oferirii raspunsurilor pe intreaga durata a testului.
Cea mai simpla varianta pentru cei care vor sa il evite este sa nu se supuna testului. Ca si motivare, argumentati prin studiul facut de Academia Nationala de Stiinte (pe care il puteti gasi aici http://www.nap.edu/catalog.php?record_id=10420) si care a concluzionat ca acest test nu are nici o baza stiintifica relevanta deoarece nu exista standarde fixate: “aproape 100 de ani de studiu in domeniu psihologiei nu ofera un fundament stiintific cum ca testul cu poligraful are o acuratete foarte mare. Ambiguitatea inerenta a masuratorilor psihologice folosite de catre poligraf arata ca cercetari viitoare in imbunatatirea poligrafului si in interpretarea semnelor va aduce doar o mica imbunatatire a acuratetii sale:”