Conform datelor existente in presa, au fost aplicate un numar de 290.000 de sancțiuni contravenționale în valoare totală de 570 de milioane de lei ceea ce inseamna ca informatiile despre cum pot fi contestate aceste procese verbale sunt de mare interes si sper sa poata ajuta multi vizitatori ai blogului.
Articolul 27 al O.U.G. nr. 1/1999 prevede că încălcarea prevederilor ordonanței, a ordonanțelor militare sau a ordinelor emise în timpul stării de urgență atrage răspunderea disciplinară, civilă, contravențională sau penală, după caz.
Articolul 28 al O.U.G. nr. 1/1999, în forma modificată prin O.U.G. nr. 34/2020, prevede că nerespectarea prevederilor art. 9 „(1) Conducătorii autorităților publice, ai celorlalte persoane juridice, precum și persoanele fizice au obligația să respecte și să aplice toate măsurile stabilite în prezenta ordonanță de urgență, în actele normative conexe, precum și în ordonanțele militare sau în ordine, specifice stării instituite” constituie contravenție.
Limitele amenzii prevăzute de art. 28 din O.U.G. nr. 1/1999, în forma modificată prin O.U.G. nr. 34/2020, sunt de la 2.000 lei la 20.000 lei (pentru persoane fizice) și de la 10.000 lei la 70.000 lei (pentru persoane juridice).
În forma anterioară modificării prin O.U.G. nr. 34/2020 (respectiv până în 2 aprilie 2020 inclusiv), limitele amenzii au fost de 100 lei – 5.000 lei pentru persoanele fizice și 1.000 lei -70.000 lei pentru persoanele juridice.
Articolul 29 ind 1 din O.U.G. nr. 1/1999, în forma modificată prin O.U.G. nr. 34/2020, prevede că: „(1) Contravenientul poate achita, în termen de cel mult 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal, jumătate din cuantumul amenzii aplicate de agentul constatator pentru contravențiile prevăzute la art. 28”.
Potrivit art. 41 (al anexei nr. 1) din Decretul Președintelui României nr. 195/2020 pentru instituirea stării de urgență, termenele de decădere nu încep să curgă pe perioada stării de urgență ceea ce inseamna ca persoanele amendate vor avea la dispoziție 15 zile de la data încetării stării de urgență pentru a decide dacă achită jumătate din amenda aplicată (ori din minimul amenzii, dupa caz) sau formulează plângere contravențională.
Întrucât modificările recente au intrat în vigoare la date diferite (respectiv 31 martie și 3 aprilie), avem urmatoarele situatii:
(i) pentru amenzile primite până pe data de 30 martie inclusiv – se poate plăti jumatate din minimul prevăzut de lege – raportat la vechile amenzi (100 lei – 5.000 lei), adică 50 de lei
(ii) pentru amenzile primite între 31 martie și 2 aprilie – se plăteste în 15 zile jumătate din amenda aplicată efectiv (dar raportat la vechile amenzi de 100 lei -5.000 lei)
(iii) pentru amenzile primite incepând cu data de 3 aprilie inclusiv – în 15 zile se plătește jumătate din amenda efectiv aplicată (raportat la noile amenzi 2.000 lei -20.000 lei).
Întrucât pe perioada stării de urgență nu curg termenele de decădere, așa cum am arătat mai sus, practic nicio amendă nu va putea fi executată, deoarece niciun proces-verbal contravențional nu va deveni titlu executoriu, in faptautoritatile încasează doar amenzile achitate benevol în această perioadă.
Extrem de importanta pentru contravenienti este cunoastere unei particularitati a litigiilor contraventionale si anume existenta prezumției de veridicitate a procesului verbal.
Aceasta prezumtie reprezintă o presupunere relativă a conformității aspectelor menționate în cadrul actului administrativ cu faptele la care actul se referă. Cu alte cuvinte, starea de fapt consemnată în conținutul oricărui act emis de către un organ administrativ se prezumă, până la proba contrară, a se subsuma întocmai adevărului obiectiv.
Deciziile CEDO au statuat că faptele contravenționale pot fi asimilate unor „acuzații în materie penală”, ceea ce are implicatii cu privire la aplicarea prezumtiei de nevinovatie.
CEDO arata că o faptă contravențională este asimilabilă unei acuzații în materie penală mai ales în ipoteza în care (1)norma de reglementare are un caracter general (având drept destinatari pe toți cetățenii), (2) dictează o anumită conduită și se caracterizează printr-o rațiune mixtă represiv-preventivă.
Pe de alta parte, Curtea Constitutionala a Romaniei a statuat că „procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției se bucură de prezumția de legalitate, însă, atunci când este formulată o plângere împotriva acesteia, este contestată chiar prezumția de care se bucură. În acest caz, instanța de judecată competentă va administra probele prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal. Cel care a formulat plângerea nu trebuie să își demonstreze propria nevinovăție, revenind instanței de judecată obligația de a administra tot probatoriul necesar […] instanțele de judecată nu pot face aplicarea strictă a regulii onus probandi incumbit actori, ci, din contră, chiar ele trebuie să manifeste un rol activ pentru aflarea adevărului din moment ce contravenția intră sub incidența art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Prin urmare, nu se poate susține răsturnarea sarcinii probei”.
Mai mult, Curtea chiar a condamnat modul în care unele instanțe naționale înțeleg să analizeze prezumțiile, criticând faptul că acestea „absolutizează prezumția de legalitate și temeinicie a procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor în materia circulației pe drumurile publice. Aceste instanțe nu își mai exercită astfel rolul activ în ceea ce privește administrarea tuturor probelor utile, pertinente și concludente în cauză, respingând astfel plângerile contravenționale fără a intra în cercetarea fondului”.
Curții Constituționale transmit în mod neechivoc faptul că prezumția de veridicitate a procesului-verbal contravențional nu poate fi situată deasupra prezumției de nevinovăție în plan procesual în lipsa unui minim registru probatoriu pe care să se bazeze, neputând avea de plano valoare probantă absolută. Ca atare, Curtea lasă să se întrevadă concluzia că plângerea contravenientului ar trebui admisă în lipsa unor probe care să susțină aspectele consemnate în procesul-verbal.
Procesul verbal poate fi contestat in termen de 15 zile calendaristice de la data primirii (fie că-l primiți pe loc sau prin poștă, acasă)
Contestatia se depune la Judecătoria in a carei raza teritorială se află locul unde a fost savirsita fapta sancționată în procesul verbal.
Mai precis, exceptind orasul Bucuresti, cautati Judecatoria in a carei raza teritoriala se afla orasul / comuna / satul unde ati fost sanctionati. In cazul orasului Bucuresti, faceti aceeasi analiza dar in functie de sectorul unde se afla strada / aleea / intrarea pe care a fost savirsita cotraventia.
Plingerea contraventionala este taxata de catre stat cu 20 de lei taxa judiciară de timbru (art. 19 din OUG 80/2013 privind taxele judiciare de timbru). Neachitarea taxei determina anularea plingerii fara ca aceasta sa fie analizata de catre instanta.