Tot ce trebuie să știi despre vârsta răspunderii penale, măsuri educative, procedura penală a minorilor și consecințele asupra viitorului.

Fenomenul infracționalității în rândul minorilor este în creștere, iar părinții caută adesea pe internet informații fiabile despre ce se întâmplă când un copil comite o faptă penală.

În România, răspunderea penală a minorilor este reglementată printr-un sistem special, care pune accentul pe educație și reintegrare.

Acest articol îți explică ce riscuri există, care sunt drepturile copiilor și cum decurge un proces penal cu un minor.

Vârsta minimă pentru răspunderea penală 

Potrivit art. 113 Cod penal, răspunderea penală depinde exclusiv de vârstă și de discernământ:

Sub 14 ani → ZERO răspundere penală

Copilul nu poate fi tras la răspundere penală, indiferent cât de gravă este fapta.

14–16 ani → răspundere penală doar dacă există discernământ

Discernământul se stabilește obligatoriu prin expertiză medico-legală psihiatrică.

Peste 16 ani → răspundere penală deplină

Minorul răspunde penal ca adultul, dar sancțiunile sunt diferite: doar măsuri educative, nu pedepse cu închisoarea.

Măsuri educative aplicate minorilor: ce riscă concret un copil?

Codul penal (art. 114–125) nu prevede pedepse pentru minori, ci măsuri educative, împărțite în două categorii:

A. Măsuri educative neprivative de libertate

1. Stagiul de formare civică

Participarea la programe obligatorii despre lege, consecințe și responsabilitate.

2. Supravegherea

Minorul primește obligații precum:

• frecventarea școlii,

• consiliere psihologică,

• interdicția de a veni în contact cu anumite persoane.

3. Consemnarea la sfârșit de săptămână

Minorul rămâne la domiciliu în weekend, sub controlul părinților și al serviciului de probațiune.

4. Asistența zilnică

Prezență obligatorie la serviciul de probațiune pentru activități educative.

B. Măsuri educative privative de libertate

1. Internarea într-un centru educativ

• Durata: 1–3 ani

• Aplicată în cazuri medii sau repetate.

2. Internarea într-un centru de detenție

• Durata: 2–5 ani

• Doar pentru infracțiuni grave: tâlhărie, viol, tentativă de omor etc.

Aceste măsuri nu sunt „pedepse”, ci intervenții destinate reeducării și reintegrării minorului.

Cum decurge procesul penal al minorului? 

Procedura pentru minori (art. 504–520 C.proc.pen.) este una specială, protectivă.

1. Sesizarea poliției sau parchetului

Orice plângere împotriva unui minor se soluționează conform legislației privind infracțiunile comise de minori.

2. Evaluarea minorului

Serviciul de probațiune întocmește un raport de evaluare privind:

• mediul familial,

• comportamentul,

• riscurile de recidivă,

• situația școlară.

3. Dreptul la avocat

Asistența juridică este obligatorie pentru minori.
Orice audiere fără avocat este nulă.

4. Audierea minorului

• în prezența părintelui sau DGASPC;

• în camere speciale pentru minori;

• cu întrebări adaptate vârstei.

5. Măsuri preventive

Reținerea, arestarea sau internarea provizorie se dispun doar de judecător, în cazuri de maximă necesitate.

6. Judecata în camera de consiliu

Procesul nu este public pentru a proteja copilul. Accent pe consiliere, expertiză psihologică, evaluare comportamentală.

Rolul părinților și al DGASPC în procesul penal al minorului

Părinții au un rol activ și obligatoriu:

• însoțesc minorul la audieri,

• colaborează cu anchetatorii,

• sprijină aplicarea măsurilor educative,

• pot fi obligați să acopere prejudiciul civil.

DGASPC intervine când:

• părinții nu pot sau nu vor să participe,

• minorul provine dintr-un mediu vulnerabil,

• există suspiciuni de abuz, neglijență sau trafic de minori.

DGASPC oferă:

• consiliere psihologică,

• programe de reintegrare,

• supraveghere educativă.

Cazierul minorului: se șterge sau afectează viitorul?

Reabilitarea minorului

Măsurile educative se șterg automat din cazier după o perioadă în care minorul nu mai comite infracțiuni.

Impact asupra vieții adulte:

• acces mai ușor la studii universitare,

• posibilitatea de a ocupa funcții care cer cazier curat,

• șanse mai bune pe piața muncii.

Fără reabilitare, înscrierea poate limita accesul la:

• posturi din domeniul securității,

• funcții publice,

• profesii reglementate (pază, transporturi, ordine publică).

Întrebări frecvente ale părinților (FAQ)

1. Poate poliția să rețină un minor?

Da, dar doar cu autorizarea unui judecător și în situații grave.

2. Poate fi audiat copilul fără părinți?

Nu. Participarea părintelui sau DGASPC este obligatorie.

3. Poate fi condamnat penal un copil de 14 ani?

Numai dacă expertiza stabilește discernământul.

4. Se șterge cazierul la 18 ani?

Nu automat — se șterge conform reabilitării prevăzute de Codul penal.

5. Este obligatoriu avocatul?

Da. Minorul nu poate fi audiat fără avocat.

6. Răspund părinții pentru fapta copilului?

Da, civil: părinții pot fi obligați la plata integrală a prejudiciului.

Concluzie: ce trebuie să rețină părinții

Chiar dacă legislația penală privind minorii este orientată spre educație, efectele unui proces penal pot influența serios viitorul copilului.

Prevenția, dialogul cu copilul și intervenția rapidă a unui avocat specializat în drept penal pot face diferența dintre o experiență dificilă și o situație cu efecte pe termen lung.