Cabinet de Avocatura Costache Ovidiu Mihai

Cabinetul de avocatura “Costache Ovidiu Mihai” pune la dispozitia clientilor si a partenerilor sai beneficiari asistenta juridica generala si de afaceri, consultanta juridica si reprezentare in domenii de expertiza complexe precum dreptul afacerilor, drept penal, fiduciare, protectia consumatorului.

Contact

Cabinet de Avocatura Costache Ovidiu Mihai Calea Floreasca no.169A, building A, 4th floor, room 2001 District no. 1, Bucharest, Romania, postal code 014472 Bucuresti, Romania Telefon: 004 0744.337.915 Fax: 004 031 815.25.33 E-mail: mihai.costache@procese-avocat.ro Website: www.procese-avocat.ro

Today's Quote:

“Everyone wants to live at the expense of the state. They forget that the state wants to live at the expense of everyone.”

Frederick Bastiat (1801 – 1850)

Recent Articles:

Atunci când se instituie măsuri asigurătorii în procesul penal, nu este necesar să se indice sau să se dovedească ori să se individualizeze bunurile asupra cărora se înființează măsura asigurătorie

Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii s-a pronunțat in 16.10.2017, cu privire la recursul în interesul legii declarat de Curtea de Apel Brașov vizând obligația organelor judiciare de a dispune măsuri asiguratorii în cauzele penale aflate în faza de judecată în ipoteza în care din verificările efectuate rezultă ca inculpatul nu are nici un bun în proprietate.

Curtea de Apel Brașov a arătat că problema se pune în acele situații în care persoana vătămată este o persoană lipsită de capacitate de exercițiu ori în ipoteza infracțiunilor prev. de Legea 241/2004 în care există art. 11 ce impune obligația instituirii măsurilor asiguratorii. În același sens, Curtea de Apel a mai indicat cu titlu exemplificativ dispozițiile art. 32-33 din Legea 656/2002 și art. 20 din Legea 78/2000.

Cu alte cuvinte, se pune întrebarea dacă în aceste situații există o facultate ori o obligație a instanței de a dispune măsurile asiguratorii, dacă inculpatul nu dispune de bunuri.

Astfel, s-a arătat că în practica Curții de Apel Brașov s-au conturat două opinii. Prima în sensul că pentru a se dispune măsura asiguratorii se impune ca inculpatul să aibă aceste bunuri, verificare care cade în sarcina instanței. Într-o a doua opinie s-a stabilit că nu se impune judecătorului obligația de a efectua verificări cu privire la bunurile aflate în patrimoniul inculpatului întrucât măsurile asiguratorii se pot dispune asupra tuturor bunurilor mobile și imobile ale inculpatului, în mod generic, până la concurența probabilă a prejudiciului chiar și atunci când acesta nu are nici un bun în patrimoniu.

Prin Decizia nr.19 pronunțată la 16.10.2017 în dosarul nr.1902/1/2017, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în interesul legii și a stabilit că: „Atunci când se instituie măsuri asigurătorii în procesul penal, nu este necesar să se indice sau să se dovedească ori să se individualizeze bunurile asupra cărora se înființează măsura asigurătorie.”

Curtea de Conturi, Casa Asigurari Sanatate Ilfov, ANAF-ul sau incompetenta statului

Anul 2014 e.n.

Camera de Conturi Ilfov efectueaza un control la Casa de Asigurari Ilfov in urma caruia emite decizia nr 10/2014 care – paragraful 14 alin 2 – obliga Casa de Sanatate Ilfov sa emita decizii de impunere prin care sa solicite tuturor vinzatorilor de bunuri imobile – ce nu figurau pe listele CAS Ilfov ca fiind asigurati – achitarea contributiilor la asigurarile sociale de sanatate prin aplicarea procentului de 5.5% la pretul de vinzare.

Singura verificare efectuata de catre CAS Ilfov a constat doar in analizarea veniturilor aflate in evidenta ANAF, schimbul de informatii fiind efectuat in baza Protocolului nr P/5282/2007 (dovedit ca incalca legea privind protectia datelor personale). Nu s-au efectuat verificari cu alte case de sanatate si nici nu au solicitat contribuabililor dovezi privind incadrarea acestora in vreunul din cazurile prevazute de lege ca fiind scutire de la plata acestei contributii.

De exemplu, o varianta legala des intilnita in practica pentru care respectiva persoana ar fi fost scutita de la plata contributiei nu a fost luata in considerare (din lene sau incompetenta).  Anume cel prevazut de art.213 alin 1 lit b din legea 95/2006 „ b) tinerii cu varsta de pana la 26 de ani care provin din sistemul de protectie a copilului și nu realizeaza venituri din munca sau nu sunt beneficiari de ajutor social acordat in temeiul Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificarile și completarile ulterioare; sotul, sotia și parintii fara venituri proprii, aflati in intretinerea unei persoane asigurate” .

Mai mult de cit atit, exista persoane ce se aflau in intretinerea unor asigurati la alte case de sanatate decit cea din Ilfov cum ar fi cele sectoriale ( din domeniul apararii sau justitiei).

Este evident ca la debitul principal – ce a fost solicitat spre plata la aproape 5 ani de la scadenta – au fost adaugate penalizari, dobinzi si majorari de intirziere ceea ce a dus datoria finala la aproape dublul contributiei la asigurarile de sanatate.

Decizia de impunere din oficiu precum si cea privind accesoriile sunt netemeinice  – astfel cum a constatat Tribunalu Ilfov – Sectia II Contencios Administrativ – din urmatoarele motive:

 

(i) cele 2 acte fiscale incalca dispozitiile art.213 alin 1 lit b din legea 95/2006 „ b) tinerii cu varsta de pana la 26 de ani care provin din sistemul de protectie a copilului și nu realizeaza venituri din munca sau nu sunt beneficiari de ajutor social acordat in temeiul Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificarile și completarile ulterioare; sotul, sotia și parintii fara venituri proprii, aflati in intretinerea unei persoane asigurate”

 (ii) decizia de impunere nu respecta dispozitiile art 296 ind.21 raportate la art 77 ind 1 CF ce arata ca venitul din transferul dreptului de proprietate nu este supus contributiei la asigurarile de sanatate.

Persoanele fizice care obtin venituri din livrarea de bunuri imobile nu obtin venituri din activitati independente, impozitul pe venit fiind cel de la prevederile art. 77^1 și urmatoarele din Codul fiscal.

Veniturile realizate din livrarea de bunuri imobile nu se regasesc in categoria veniturilor pentru care se datoreaza contributie de asigurari sociale de sanatate conform dispozitiile art 257 alin 2 lit f din legea 95/2006.

Exigenta previzibilitatii legii confirmata prin decizia CEDO Rotaru vs Romania ( publicata in MO din 11.01.2001), Ordonanta Presedintelui Curtii  C-152 /88R Sofrimport vs Comisia (1988) sau hotarirea CEJ cauza 368-89, Crispoltoni vs Fattoria Tabacchi di Citta di Castello (1991) nu este indeplinita de dispozitiile art 257 din legea 95/2006. Drept dovada a acestei lipse de previzibilitate, insasi agentis fiscala a sectorului 4 – prin Serviciul de Metodologie si Asistenta Contribuabili – emite adresa nr 1887560 / 17.07.2013 prin care informeaza un contribuabil ca veniturile din livrarea de bunuri imobile nu se regasesc in categoria veniturilor pentru care se datoreaza contributia de asigurari sociale de sanatate. Si cu toate acestea, aceeasi agentie fiscala incepe un val de executari silite impotriva contribuabililor pentru recuperarea unor asemenea debite fiscale.

(iii) deciziei de plata a accesoriilor ( dobinzi, majorari, penalitati de intirziere) incalca dispozitiile art 222 din legea 95/2006 ce prevede ca fiecare asigurat are dreptul sa fie informat, cel putin anual, de catre CAS Ilfov despre obligatia platii contributiei sale si despre nivelul acesteia. Lipsa unor decizii de impunere anterioare determina imposibilitatea organului fiscal de a stabili in sarcina contribuabilului obligatia de plata a accesoriilor pentru neplata la termen a debitului principal ( in speta cistigata, organul fiscal a calculat acesorii pentru perioada aprilie 2011 – iunie 2014).

De ce nu ofer consultatii gratuite in calitate de avocat?

De ce nu trebuie sa mai dau consultatii gratuite in calitate de avocat?

1. Pentru ca doar sfaturile prietenilor sunt gratuite, consultatia este rodul muncii unui specialist.
2. Pentru ca nu iti spun sa faci “cum zic eu”, te ajut sa iei cea mai buna decizie in cunostinta de cauza si argumentat.
3. Pentru ca daca primesti consultatia gratis, nu vei mai pune pret pe ea.
4. Pentru ca am in spate 10 ani de experienta profesionala, examene, cursuri si zeci de mii de pagini citite.
5. Pentru ca noaptea trecuta am stat pana la doua sa citesc, in timp ce tu dormeai. Sau duminica am rontait un articol de specialitate vreo 5 ore, in timp ce tu erai la piscina.
6. Pentru ca ziua mea are tot 24 de ore, la fel ca a ta, si nici tie nu iti ajunge timpul.
7. Pentru ca tu vei salva bani de pe urma opiniei mele. Acelasi drept am si eu, sa fac bani de pe urma muncii mele.
8. Pentru ca nu toate cazurile asemanatoare sunt la fel, iar eu, ca sa iti dau cea mai buna opinie, trebuie sa studiez cazul, documentele, particularitatile si sa ma duc din nou la studiu, ca poate a aparut ceva intre timp, in avantajul tau.
9. Pentru ca trebuie sa studiez zilnic ca sa iti pot da un raspuns argumentat.
10. Pentru ca discriminez alti oameni care apreciaza munca mea si ma platesc pentru ea.
11. Pentru ca imi respect profesia si colegii si nu pot profesa pe un tarif de 0 zero lei.
12. Pentru ca prefer sa aleg singur sa ajut oameni in nevoie, activitati civice sau voluntariat si sunt implicat suficient in cauzele mele cat sa imi aduca satisfactie. Tu in ce proiecte de caritate esti implicat?
13. Pentru ca de cele mai multe ori nu am primit nici macar “multumesc”.
14. Pentru ca la randul meu respect fiecare specialist pe domeniul lui. Nu ma tund singur si nici gratis, nu imi repar singur masina sau centrala si nici gratis, nu imi pun faianta si gresie singur si nici gratis.
15. Pentru ca in profesia mea 1 + 1 nu fac doi de fiecare data. Pot face +3 sau -5. Depinde.

Ionel Teodoreanu despre avocati ( La Medeleni)

Avocatii care parasesc Palatul Justitiei sint unanim istoviti. Toata lumea ii cunoaste si-i saluta. Ei se inrudesc cu intregul judet, caci toti cetatenii le sint clienti. Pavajul pe care calca e o afacere de ei pledata. Casa in dreptul careia sint, de ei a fost evacuata, inchiriata, vinduta, donata sau ipotecata. Omul pe care-l saluta cu un zimbet special ― tradus in vorbe, zimbetul ar insemna: stiu, stiu, n-ai nici o grija! ― e o data in agenda, un termen si un onorar. Birjarul care-i solicita reverentios, i-o contraventie. Femeia care le zimbeste lung, e un adulter, o bigamie, sau un divort. Vatmanul tramvaiului, cu mina ostaseste la chipiu in fata-le, e un omor prin imprudenta. Bacanul cu fata de sunca si zimbet tos― ca si zaharul dat lipsa la cintar ― care-i invita la aperitive gratuite, e un proces de specula, sau o contraventie la legea repausului duminical.

Ei nu calca pe uliti, ei nu respira floarea liliecilor, ei nu traiesc in Iasii dealurilor si-al tacerii, ci ntr-un oras profesional, cladit din procese si afaceri, capital investit, politi protestate, falimente nascinde. Fereastra sufletului le e agenda, in care viata e repartizata pe sectii de Tribunale, pe cabinete de instructie, pe sectii de curti de apel, civil, penal sau comercial. Pentru ei nasterea e un act de stare civila; casatoria un contract bilateral; viata, o minoritate, o succesiune de procese si tranzactii; moartea, un testament urmat de un proces.
Si desigur ca daca la sunetul trimbitilor transceresti ale supremei judecati ― tot judecata ― in fata cerului, a Creatorului,a ingerilor si a sfintilor, fapturile umane s-ar trezi din somnul mortii cu vorbele pe buze, avocatii ar incepe in cor:

― Domnule presedinte si onorat tribunal…

 

Sunt onorariile avocațiale prea mari?

Totul a început cu tendința din ce in ce mai pregnanta a instantelor de judecata de a diminua onorariile avocaților în cadrul proceselor civile.

Apoi s-a continuat in spatiul public si pe retelele de socializare exista multe discutii despre onorariile avocatilor si despre cit de scazute ar trebui sa fie acestea. Inainte de a discuta problema, ar trebui sa ne gindim de ce un avocat este un profesionist “ scump”

Dincolo de costurile suportate de catre un avocat ca sa isi obtina diploma de absolvent de drept si apoi ca sa treaca examenele de admitere in Barou, cred ca potentialii clienti nu cunosc ( nu este culpa lor, evident) ce face un avocat dupa ce il angajezi sa iti rezolve o problema juridica. Este adevarat ca pentru majoritatea clientilor munca avocatului poate fi simplificata prin expresii de genul “  vreau sa nu fiu arestat / condamnat” sau “ vreau un contract de vinzare cumparare”. In realitate, avocatul se angajeaza la mult mai mult decit lasa sa se vada aceste expresii.

Semnarea unui contract de asistenta juridica echivaleaza cu “ OK, nu trebuie sa iti mai faci griji cu privire la aceasta problema. Grijile tale le preiau eu”. Clientul se intoarce acasa si – pentru prima data in ultimele saptamini – doarme profund.

Avocatul se intoarce acasa plin de ginduri despre cum poate rezolva problema clientului sau. Se intimpla ca noaptea sa viseze datele si faptele din dosare sau ca este pe cale sa rateze o sedinta de judecata. Cind este cu copii in parc isi verifica emailul sa vada daca nu a primit acte de la avocatul advers sau de la clientul sau. Cind iese cu sotia la restaurant este imposibil sa nu discute despre sedinte de judecata si tactici de dosar ( fara insa a incalca confidentialitatea J ).

Avocatii sunt scumpi deoarece iti pot aduce multi bani sau te pot ajuta sa eviti sa-i pierzi. Uneori te ajuta sa isi pastrezi chiar libertatea. Si cu totii stim cit valoreaza, nu? Angajind un avocat obtii un profesionist care isi pierde somnul din cauza grijilor pentru problema ta juridica in timp ce tu obtii linistea sufleteasca.

Daca onorariile avocatial sunt prea mari, atunci avem nevoie de alte solutii iar una dintre ele ar fi ca obligatiile avocatului fata de client sa fie mai reduse. Conduita avocatilor este prevazuta de Codul Etic, Statut sau legea de organizare a profesiei.  In acest moment, legea nu permite ca un client sa renunte la unele dintre obligatiile profesionale ale avocatului fata de el si astfel incit sa mai poata cere diminuarea onorariului.

 

Ca sa fie totul clar, cind se discuta de scaderea onorariilor avocatilor inseamna ca se doreste scaderea corespunzatoare a dedicarii avocatului fata de cauza clientului sau. Este ca si cind clientul va primi serviciile avocatiale cu dedicarea specifica unui sofer de taxi. Asta vreti?

lawyerist.com

Consecintele dezincrimarii evaziunii fiscale prevazute de art 6 din legea 241/2005

În ziua de 7 mai 2015, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.d) din Constituția României și al art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a luat în dezbatere următoarele excepții de neconstituționalitate:

Cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.6 din Legea nr.241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale sunt neconstituționale.

Curtea a constatat că legea nu definește noțiunea de „impozite sau contribuții cu reținere la sursă”, astfel că norma care incriminează infracțiunea de evaziune fiscală prevăzută de art.6 din Legea nr.241/2005 nu întrunește condițiile de claritate, previzibilitate și accesibilitate, încălcând prevederile constituționale cuprinse în art.1 alin.(5) care consacră principiul legalității.

Care sunt efectele acestei decizii?

Infracțiunea de evaziune fiscala prevazuta de art 6 din legea 241/2005 ( evaziunea prin retinere la sursa, cum mai este cunoscuta publicului datorita presei) este în prezent dezincriminată rin decizia Curtii Constitutionale.

După trecerea termenului de 45 de zile, în raport de data publicării în Monitorul Oficial ( inca nu a fost publicata, datele detinute le avem din comunicatul publicat de catre Curte pe site-ul sau), termen prevăzut de art. 147 al. 1 din Constituția României, vor înceta efectele juridice ale art. 6 din Legea nr. 241/2005 ( momentan aceste efecte juridice sunt suspendate de drept).

Potrivit art.31 alin.3 din Legea nr.47 1992 dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare constatate ca fiind neconstituționale își încetează efectele juridice la 45 zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale, dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pune de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Curții.

Prin urmare, potrivit acestui text, în situația în care dispozițiile din legi și ordonanțe în vigoare sunt declarate neconstituționale acestea își încetează efectele juridice în termen de 45 zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale în Monitorul Oficial, dacă Parlamentul sau Guvernul nu s-au conformat deciziei Curții.

Acest lucru rezultă și din dispozițiile art.62 alin.3 din Legea nr.24 / 2000 care prevăd că abrogarea unei dispoziții sau a unui act normativ are caracter definitiv.

Astfel, în lipsa unei noi reîncriminări de către puterea legislativă, se constată că evaziunea fiscala in forma prevazuta la art 6 din legea 241/2005 în prezent nu va mai avea un caracter penal.

Ce se intimpla cu situatia juridica a celor care au fost condamnati definitiv pentru savirsirea infractiunii prevazute de art 6?

In situația ipotetică în care sunt dezincriminate faptele pentru care o persoană a fost condamnată, singurul temei prin care pot fi înlăturate atit executarea pedepsei cit si interdicțiile care mai pot exista (pedepsele complementare) este formularea unei cereri în condițiile art. 595 din Codul de procedură penală, raportat la art. 4 si art 6 din Codul penal.

In temeiul acestor dispozitii legale, instanța poate constata ca fiind dezincriminata infractiunea pentru care petentii au fost condamnați și poate înlătura consecințele ce decurg din aceste condamnări, respectiv inceteaza executarea pedepsei si sunt inlaturate interdicțiile, incapacitățile și decăderile.

Exceptie neconstitutionalitate privind evaziunea fiscala ADMISA

În ziua de 7 mai 2015, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.d) din Constituția României și al art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a luat în dezbatere următoarele excepții de neconstituționalitate:

Cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.6 din Legea nr.241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale sunt neconstituționale.

Curtea a constatat că legea nu definește noțiunea de „impozite sau contribuții cu reținere la sursă”, astfel că norma care incriminează infracțiunea de evaziune fiscală prevăzută de art.6 din Legea nr.241/2005 nu întrunește condițiile de claritate, previzibilitate și accesibilitate, încălcând prevederile constituționale cuprinse în art.1 alin.(5) care consacră principiul legalității.

Cind fiecare face ce vrea

Astazi voi posta 2 motivari din cadrul contestatiei unei camere preliminare ce au ca si obiect contestarea competentei DGA de a efectua acte de urmarire penala si interceptari telefonice in dosare penale in care nici una din persoanele implicate nu are calitatea de personal incadrat in Ministerul Adminstratiei si Internelor.

Intrebarea ce se ridica in acest caz este urmatoarea: de ce mai avem legi care stabilesc competente in sarcina institutiilor statului daca oricum nu sunt respectate iar instantele de judecata le ignora cu desavirsire in numele luptei anticoruptie ?.

Precizez ca aceasta postare nu are pretentia unei analize riguroase a dispozitiilor legale ci  este extrasa din contestatia facuta in cadrul procedurii de camera preliminara.

 

Necompetenta DGA de a efectua interceptarea convorbirilor telefonice. Nelegalitatea ordonantelor si a delegarii DGA de catre Parchet.

 

In conformitate cu art 9 din legea 14/1992 Serviciul Roman de Informatii este autoritatea națională în materia interceptării comunicațiilor telefonice, sens în care DGA după obținerea autorizațiilor legale pentru interceptarea comunicațiilor, se adresează acestuia pentru punerea în aplicare a acestora.

DGA poate – conform legii – deține echipamente tehnice cu ajutorul cărora pot realiza activități de preluare a fișierelor audio de la SRI și transformarea în fișiere scrise (redarea semnalului audio).

Echipamentele respective nu permit punerea în aplicare a autorizațiilor legale pentru interceptarea comunicațiilor telefonice (realizarea propriu-zisă a interceptărilor), operațiune tehnică aflată în competența SRI astfel incit consideram ca efectuarea de interceptari de catre DGA ( conform ordonantelor din data de XX si respectiv XX emise de catre parchet) sunt nelegale fiind incalcat astfel principiul loialitatii probelor.


Necompetenta DGA de a efectua acte de urmarire penale in dosare penale unde inculpatii nu sunt incadrati ca si personal MAI. Nulitatea actelor de urmarire penala

 

Potrivit art.1 din OUG 120/2005 competenta personala a DGA vizeaza faptele de coruptie savarsite de personalul MAI.

Art 2 din Regulamentul de functionare precizeaza ca “Direcția generală are competență materială specială ce vizează infracțiunile de corupție prevăzute de Codul penal și de Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, cu modificările și completările ulterioare, denumite în continuare fapte de corupție, săvârșite de personalul Ministerului Administrației și Internelor, denumit în continuare M.A.I.”

In prezentul dosar penal, ati inculpata cit si partea vatamata nu fac parte din personalul MAI astfel incit DGA nu avea nici o competenta de a se implica in acest dosar sub aspectul efectuarii de acte de cercetare penala.

Din punctul nostru de vedere, incalcarea dispozitiilor referitoare la competenta in functie de persoana de catre organul de cercetare penala determina nulitatea actelor in masura in care acestea produc o vatamare a dreptuilor subiectilor proceduali principali, care nu poate fi inlaturata altfel decat prin anularea actului.

Actul de urmarire penala invocat si a carui nulitate o solicitam consta in incalcarea dreptului la viata privata a inculpatei, prevazut ca si drept fundamental in CEDO la art 8 astfel incit vatamarea produsa nu poate fi reparata decit prin inlaturarea ca nelegale a actului de urmarire penala

Comunicat al Asociatiei pentru Dialog si Solidaritate a Avocatilor

March 20, 2015 Despre Noi No Comments

COMUNICAT

Asociația pentru Dialog și Solidaritate a Avocaților (ADSA), condamnă practicile unora dintre procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, referitoare la avocați, prin exercitarea abuzivă a drepturilor pe care aceștia le dețin, în efectuarea actului de justiție.
Ieri 19.03.2015, un procuror DNA a dispus reținerea pentru 24 de ore în vederea arestării preventive, a avocatei Laura Voicu din cadrul Baroului București, față de care au fost formulate acuzații de săvârșire a infracțiunilor de favorizare a faptuitorului si instigare la infractiunea de exercitare fara drept a unei profesii sau activități. Facem precizarea că amebele infracțiuni sunt prevăzute și pedepsite de legea penală cu închisoarea de la 1 la 5 ani sau cu amendă penală respectiv de la 3 luni la un an alternativ cu amendă.
Procurorii afirma ca avocatul Laura Voicu, aparator ales al Ioanei Georgia Deaconu, arestata preventiv intr-un alt dosar, desi stia ca Niculae Learciu nu detine calitatea de avocat, fiind inscris in asa numitul ‘Barou constitutional’, “l-a desemnat pe acesta sa participe la activitati de urmarire penala ce urmau a se desfasura la sediul DNA” in dosarul Deaconu precum si, in repetate randuri, in alte cauze aflate pe rolul DNA.
Din dispoziția inculpatei Laurei Voicu, Niculae Learciu ar fi exercitat și “alte activități ce țin de profesia de avocat, prezentându-se la termene de grefă în Serviciul de reținere și arestare preventivă unde a acordat asistență juridică mai multor clienți ai acesteia”.
În acest mod, Laura Voicu ar fi creat “condițiile necesare pentru tergiversarea urmăririi penale, prin punerea procurorilor în situația de a proceda la refacerea actelor de urmărire efectuate cu inculpata din dosarul respectiv (Ioana Deaconi, n.r.), lipsită de asistență juridică”.
“Prin prezentarea lui Learciu Niculae ca avocat, Voicu Laura-Catalina a urmărit și posibila înlaturare a unor probe care ar fi putut fi valorificate în urma desigilarii sacilor în care acestea se aflau, întrucât aceasta operație nu ar mai fi putut fi refacută, iar lipsa apărării inculpatei arestate ar fi atras nelegalitatea obținerii lor, cu consecința imposibilității utilizării acestora ca mijloace de probă în cauza nr. 189/P/2012 a DNA”, acuză procurorii.
Măsura dispusă față de colega noastră este una disproporționată, excesivă, și intimidantă la adresa tuturor avocatilor.
În condițiile în care procurorul de caz are îndatorirea de a verifica dacă apărătorul prezent la efectuarea actelor de urmărire penală are calitatea de avocat în una dintre formele de organizare prevăzute de lege, apreciem că o eventuală culpă pentru prejudicii aduse anchetei aparține în primul rând procurorului care nu a dat dovadă de dilegența necesară.
Asociatia pentru Dialog si Solidaritate a Avocatilor, ramane consecventa in sustinerea luptei pentru eradicarea avocaturii ilegale si saluta fiecare demers de tragere la raspundere penala, a oricarei persoane care, fie exercita in mod ilegal profesia de avocat, fie favorizeaza in orice mod exercitarea profesiei de avocat, de catre persoane care nu au aceasta calitate.
Apreciem însă că măsurile luate și propuse față de colega noastră Laura Voicu sunt disproporționate și aplicate în mod excesiv, cu o miză pe care o intuim a fi de intimidare și presiune, și nu corespund scopului avut în vedere de către legiuitor prin reglementarea normelor de procedură penală referitoare la reținerea și arestarea preventivă.
Atragem atenția procurorilor DNA că activitatea de urmărire penală trebuie să se facă cu respectarea garanțiilor privind libertatea persoanei prev de art. 9 Cod Procedură Penală, iar strîngerea de probe în dosarul penal trebuie să se facă cu respectarea principiului loialității administrării probelor consfințit de disp. art. 101 Cod Procedură Penală.
Ne exprimăm îngrijorarea față de marginalizarea profesiei de avocat din cauza practicilor excesive ale procurorilor, atât în raport de statutul avocatului cât și în raport de misiunea acestuia de apărare a drepturilor clienților săi.
ADSA este o asociație non-guvernamentală ce reunește peste 150 de avocați. Scopul acestui demers constă în respectarea drepturilor avocaților și în creșterea solidarității din interiorul profesiei.

Consiliul Director al Asociației pentru Dialog și Solidaritate

Infractiunea de evaziune fiscala prevazuta de art 6 din legea 241/2005. Prescriptia speciala

In ultimul timp, in goana Fiscului pentru a colecta cit mai multi bani la buget, a aparut practica acestuia ca in cazul firmelor care au restante la buget in legatura cu impozitele cu retinere la sursa ( impozit pe salariu, contributiile salariatilor la somaj, CAS, CASS, etc) sa depuna plingere penala indiferent daca exista indicii sau nu cu privire la savirsirea infractiunii.

In continuarea zelului functionarilor fiscali vine si neatentia organelor de urmarire penala iar ulterior a instantelor de judecata care nu mai verifica daca in speta dedusa judecatii a intervenit prescriptia speciala.

Iar ca totul sa fie „perfect” aceasta eroare este savirsita si de catre avocatii din oficiu care au o singura grija – sa duca procesul la final cit mai rapid si indiferent de rezultat ca sa isi poata incasa banii de la Ministerul Justitiei via Barou.

In conformitate cu dispozitiile art 6 din legea 241/2005 – luindu-se in considerare legea mai favorabila – pentru infractiunile savirsite pina la data de 22.03.2013 ( cind a intervenit legea 50/2013) pedeapsa prevazuta de lege este închisoare de la un an la 3 ani sau amenda.

De altfel, varianta art.6 din legea 241/2005 de dinaintea modificarii sale prin legea 50/2013 este si legea penala cea mai favorabila analizata prin prisma art 5 NCP.

Conform prevederilor art. 122 alin 1 lit e VCP termenul de prescriptie a raspunderii penale este de 3 ani pentru infractiunile care au o pedeapsa maxima de 1 an sau amenda.

Termenul de prescriptie a raspunderii penale incepe sa curga de la data savarsirii ultimei inactiuni conform art. 122 alin 2 raportat la art 41 VCP.

Dispozitiile art 124 VCP prevad ca prescriptia speciala inlatura raspunderea penala oricate intreruperi ar interveni daca termenul de prescriptie prevazut in art. 122 este depasit cu inca jumatate.

Desi intre timp a intrat in vigoare Legea nr. 63/2012 ( aprilie 2012) cu titlu de lege penala mai favorabila se vor aplica prevederile art.124 VCP anterioare modificarilor aduse de aceasta.

Decizia nr. 1092 din 18 decembrie 2012 (M.Of. nr. 67 din 31 ianuarie 2013) a Curtii Constitutionale a constatat ca prevederile art. 124 Cod penal sunt constitutionale in masura in care nu impiedica aplicarea legii penale mai favorabile faptelor savarsite sub imperiul legii vechi.

In concluzie, pentru faptele de evaziune fiscala prevazute de art 6 din legea 241/2005 ce au fost savirsite pina la data de 17.04.2012 termenul de prescriptie speciala este 4 ani si 6 luni.

Termenul de prescriptie speciala se calculeaza de la data la care s-a savirsit ultima inactiune adica data la care au devenit scadente si exigibile ultimele creante fiscale restante ( avind in vedere si faptul ca practica judiciara considera ca infractiunea ca fiind una continuata).

Search This Site:

toateblogurile.ro

toateBlogurile.ro

Experienta si practica unui avocat

Atunci când se instituie măsuri asigurătorii în procesul penal, nu este necesar să se indice sau să se dovedească ori să se individualizeze bunurile asupra cărora se înființează măsura asigurătorie

October 20, 2017

Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii s-a pronunțat in 16.10.2017, cu privire la recursul în interesul legii declarat de Curtea de Apel Brașov vizând obligația organelor judiciare de a dispune măsuri asiguratorii în cauzele penale aflate în faza de judecată în ipoteza în care din verificările […]

Curtea de Conturi, Casa Asigurari Sanatate Ilfov, ANAF-ul sau incompetenta statului

October 13, 2017

Anul 2014 e.n. Camera de Conturi Ilfov efectueaza un control la Casa de Asigurari Ilfov in urma caruia emite decizia nr 10/2014 care – paragraful 14 alin 2 – obliga Casa de Sanatate Ilfov sa emita decizii de impunere prin care sa solicite tuturor vinzatorilor de bunuri imobile – ce nu figurau pe listele CAS […]

Consecintele dezincrimarii evaziunii fiscale prevazute de art 6 din legea 241/2005

May 11, 2015

În ziua de 7 mai 2015, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.d) din Constituția României și al art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a luat în dezbatere următoarele excepții de neconstituționalitate: Cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.6 din Legea nr.241/2005 […]

Exceptie neconstitutionalitate privind evaziunea fiscala ADMISA

May 7, 2015

În ziua de 7 mai 2015, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.d) din Constituția României și al art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a luat în dezbatere următoarele excepții de neconstituționalitate: Cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.6 din Legea nr.241/2005 […]

Cind fiecare face ce vrea

March 31, 2015

Astazi voi posta 2 motivari din cadrul contestatiei unei camere preliminare ce au ca si obiect contestarea competentei DGA de a efectua acte de urmarire penala si interceptari telefonice in dosare penale in care nici una din persoanele implicate nu are calitatea de personal incadrat in Ministerul Adminstratiei si Internelor. Intrebarea ce se ridica in […]

Membru al INTERNATIONAL ASSOCIATION OF PENAL LAW

Membru al INTERNATIONAL ASSOCIATION OF PENAL LAW

Recent Comments:

  • Talnaci Andreea: Ca judecătorul, in fata probelor toti putem trage o concluzie, cat ca a lui este oficială. E ca si cum ati spune ca mama unui copil omorât de un indiv...
  • Costache Mihai: mergeti la politie si vedeti despre ce este vorba. puteti refuza sa dati declaratie si sa fixati o alta audiere la care sa va prezentati cu un avocat...
  • Costache Mihai: nu exista un termen legal de solutionare a unui asemenea dosar. in mod cert, dosarul dvs nu este tergiversat fiind deschis abia in octombrie 2016 deci...
  • Costache Mihai: buna ziua, este obligatia politiei sa ancheteze orice plingere este depusa. Solutionarea acestei plingeri se va face in functie de rezultatul acestor...
  • Ion Mezei: Buna ziua!Am fost reclamat de catre un vecin direct la judecatorie pentru agresiune verbala,etc.Instanta a hotarat ca nu are are calitate procesuala s...