Cabinet de Avocatura Costache Ovidiu Mihai

Cabinetul de avocatura “Costache Ovidiu Mihai” pune la dispozitia clientilor si a partenerilor sai beneficiari asistenta juridica generala si de afaceri, consultanta juridica si reprezentare in domenii de expertiza complexe precum dreptul afacerilor, drept penal, fiduciare, protectia consumatorului.

Contact

Cabinet de Avocatura Costache Ovidiu Mihai Calea Floreasca no.169A, building A, 4th floor, room 2001 District no. 1, Bucharest, Romania, postal code 014472 Bucuresti, Romania Telefon: 004 0744.337.915 Fax: 004 031 815.25.33 E-mail: mihai.costache@procese-avocat.ro Website: www.procese-avocat.ro

Today's Quote:

“Everyone wants to live at the expense of the state. They forget that the state wants to live at the expense of everyone.”

Frederick Bastiat (1801 – 1850)

Recent Articles:

COMUNICAT al UNBR

January 20, 2020 Despre Noi No Comments

Uniunea Națională a Barourilor din România dezavuează afirmațiile făcute de dl Rareș Bogdan, pe postul de televiziune Digi24,  în cadrul emisiunii „În fața ta”, din data de 19 ianuarie 2020, potrivit cărora nu ar fi normal ca un „avocat care 25 de ani a luat bani de la toți infractorii” să aibă aceeași pensie ca judecătorii.

Dincolo de dezbaterea asupra pensiilor speciale,  problematică sensibilă a societății românești, afirmația este de natură să aducă prejudicii de imagine nu numai profesiei de avocat, ci și justiției în general, pentru că avocatul este partener indispensabil al justiției prin lege.

„Este regretabil că un  europarlamentar român lansează o atare idee cu privire la rolul avocatului în sistemul de justiție, cu atât mai mult cu cât a făcut aceste remarci într-un context în care vorbea de apărarea independenței justiției.

În primul rând, avocatul nu apără infractori sau infracțiuni, ci drepturile și libertățile cetățenilor.  Nu poate exista justiție independentă  fără avocați. Orice om are dreptul la apărare și niciun om nu poate fi numit infractor  înainte să fie condamnat în mod definitiv. Chiar și după acest moment, cel condamnat definitiv continuă să aibă drepturi în legătură cu modul de executare a pedepsei, cu condițiile de detenție, viața și sănătatea, drepturi care în mod legitim trebuie apărate într-o societate care se întemeiază pe statul de drept.

Avocatul nu poate fi un complice al clientului, el este dator să apere drepturile și libertățile legitime ale cetățenilor. Fără funcția apărării, exercitată de către avocat, eventuala pedeapsă nu ar avea fundament într-un proces echitabil.

Cine nu ține seama de aceste aspecte fundamentale ale legii,  nu cred că ar trebui să se pronunțe asupra problematicii sistemului judiciar!”, a spus av. dr. Traian Briciu, președintele Uniunii Naționale a Barourilor din România.

Ne exprimăm speranța că aceste declarații au fost pur contextuale și din rațiuni de retorică, nereprezentând concepția reputatului politician asupra rolului și funcțiilor apărării în procesul penal.

Uniunea Națională a Barourilor din România analizează cazul și urmează să fie luate măsurile care se impun potrivit legii.

Refuz sa devin un turnator

January 17, 2020 Despre Noi No Comments

Având în vedere următoarele:

a)     intrarea în vigoare a Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative ca urmare a transpunerii Directivei (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului

b)     expunerea de motive publicată pe Juridice.ro: https://www.juridice.ro/669577/avocatii-nu-sunt-turnatori.html 

Solicităm:

1.     Formularea unei propuneri de modificare a Legii nr. 129/2019 astfel încât raportările menționate în cuprinsul Legii nr. 129/2019 să nu se facă direct către ONPCSB, ci către UNBR/prin intermediul UNBR sau Barourile componente astfel încât obligația impusă Directivei (UE) 2015/849 să fie adusă în concordanță cu jurisprudența CtEDO și Constituția României, respectiv să fie garantat secretul profesional și o protecție juridică pentru toți avocații ce profesează în România

2.     Avind in vedere modalitatea de transpunere a Directivei UE 2015/849 în ceea ce privește avocații din aceste țări

3.     Formularea de către UNBR, în cel mai scurt timp, a unui ghid clar pentru avocați cu privire la aplicarea Legii nr. 129/2019  

CONSIDERENTE PE SCURT:

CEDO – Cauza MICHAUD împotriva FRANȚEI (Cererea nr. 12323/11):

Prin urmare, obligația de a raporta operațiunile suspecte se aplică numai unor activități îndepărtate de misiunea de apărare încredințată avocaților, care constituie fundamentul secretului profesional atașat acestei profesii, similare cu cele exercitate de alți profesioniști supuși acestei cerințe. Este vorba apoi de faptul că legea stabilește un filtru de protecție al secretului profesional: avocații NU comunică declarațiile direct autorității administrative (Tracfin), ci, după caz, Președintelui ordinului avocaților de la Consiliul de Stat și Curtea de casație sau decanului baroului în cadrul căruia sunt înscriși. Astfel, împărtășit cu un profesionist supus nu doar acelorași reguli deontologice, dar și ales de colegii săi pentru a asigura respectarea acestora, secretul profesional nu este alterat. Aceștia din urmă nu transmit către Tracfin declarația de raportare a unei operațiuni suspecte decât după ce s-au asigurat că sunt îndeplinite condițiile stabilite de Codul monetar și financiar

iar soluția aleasă de legiuitorul român, respectiv raportarea directă către ONPCSB și doar informarea organismului de autoreglementare apreciem că este atât neconvențională, cât și neconstituțională, toate aceste aspecte fiind tratate inclusiv în cuprinsul Directivei UE 2015/849 la par. 39, care prevăd:

˝(39) În cazul anumitor entități obligate, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a desemna un organism corespunzător de autoreglementare în calitate de autoritate care este informată în primă instanță în locul unității de informații financiare. În conformitate cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, un sistem în care raportarea se face în primul rând către un organism de autoreglementare constituie o garanție importantă pentru a menține protecția drepturilor fundamentale în ceea ce privește obligațiile de raportare aplicabile avocaților. Statele membre ar trebui să furnizeze mijloacele și modalitatea de păstrare a secretului profesional și a confidențialității și de respectare a vieții private.˝              

Prin urmare, din toată economia textelor Directivei UE 2015/849 se înțelege faptul că legiuitorul european a urmărit ca:

–   în statele membre unde există un organism de autoreglementare, acesta să fie cel la care se face raportarea tranzacțiilor suspecte

–   în statele membre unde nu există un organism de autoreglementare, e recomandat ca acestea să fie înființate în vederea protejării secretului profesional, iar unde nu vor fi înființate, raportarea să se facă direct către corespondentul ONPCSB            

Iată îngrijorările pe care The Council of Bars and Law Societies of Europe (CCBE), din care Uniunea Națională a Barourilor din România face parte, le-a manifestat față de Directiva 849/2015 încă din faza de proiect:

˝Empowering FIUs to obtain information from obliged entities such as independent legal professionals without a prior STR is in conflict with Article 34.1 and 34.2. The European Court of Human Rights has recognised the role of self-regulatory bodies in Member States where they exist. In a number of jurisdictions, due to professional secrecy obligations with respect to disclosing suspicious transactions, lawyers must address their suspicions to the President of the Bar (the Bâtonnier) who acts as a filter. These professional secrecy obligations are imposed by law and enshrined by the ECHR case-law (Michaud, req. n°12323/11). They are absolute and unlimited in timeA violation of the provisions would expose the lawyer to disciplinary proceedings and criminal sanctions. Consequently, the provisions of the proposal are conflicting with the European acquis. The protection of the confidentiality between the lawyer and the client is a common principle of democratic states founded on the rule of law and is indispensable to safeguard the rights of the suspect. In order to preserve the principles laid down in Article 6 and Article 8 of the European Convention of Human Rights as enshrined by the well-established case law of the European Court of Human Rights, which have been codified by Article 34.1 and 34.2, it must be made clear that Article 34.1 and 34.2 also relate to the new powers of the FIU. The requirements as drafted and without any risk-based assessment will be very difficult to meet as they involve extensive obligations and extensive resources, despite the fact that the situation may not require enhanced measures. It should be mentioned that, regarding the legal profession, the majority of the 1,000,000 European lawyers represented by the CCBE, through the national bars and law societies, are not members of large and well-resourced firms, but rather work as solo practitioners or part of small firms. Such additional requirements increase the difficulties in complying with the ever increasing requirements and demands of AML legislation. For example how would a lawyer be able to fulfill the obligations according to draft Article 18a.1 (f) when it is neither in theory nor in practice possible to be observed by lawyers due to a lack of any kind of such information?˝

SUSȚINEM RULE OF LAW!

Realitatea nu are nici o legatura cu justitia

Deseori am observat ca exista o prezumtie din partea procurorilor privitoare la faptul ca avocatii – doar pentru  ca discuta cu clientii lor – stiu ce s-a intimplat in realitate cu privire la fapte si circumstante.

Cu toate acestea, avocatul cunoaste doar ceea ce clientul alege sa ii spuna desi este in interesul sau sa povesteasca faptele asa cum s-au intimplat in realitate pentru a beneficia de cea mai buna aparare posibila.

In practica, avocatul cunoaste un amestec de realitate asezonata cu minciuna (sau interpretari ale realitatii asa cum o vede clientul, in cel mai bun caz).

Instanta de judecata are rolul de a stabili faptele conform probelor de la dosar dar asta nu le face echivalentul adevarului. In timp ce faptele probate in instanta constituie povestea a ceea ce s-a intimplat nu intotdeauna corespund cu ceea ce s-a si intimplat de fapt in realitate. De aici apar si erorile judiciare.

Sarcina instatei de judecata este de a verifica daca probatoriul propus de catre procuror este suficient pentru a dovedi elementele infractiunii de care este acuzat inculpatul.

Desi exista o anume frustrare la finalul unui dosar penal – toata lumea implicata doreste sa stie ce s-a intimplat in realitate – solutionarea lui nu este ca privitul unui film sau cititul unui roman. Viata este complicata si deseori nu exista intotdeauna raspunsuri clare.

Da, exista anume incertitudini pe care un avocat al apararii le incearca. Este pretul aplicarii legii – procurorul este cel care trebuie sa faca dovada vinovatiei dincolo de orice indoiala rezonabila.

Mai simplu spus, realitatea faptelor nu are nici o legatura cu justitia.

 

Atunci când se instituie măsuri asigurătorii în procesul penal, nu este necesar să se indice sau să se dovedească ori să se individualizeze bunurile asupra cărora se înființează măsura asigurătorie

Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii s-a pronunțat in 16.10.2017, cu privire la recursul în interesul legii declarat de Curtea de Apel Brașov vizând obligația organelor judiciare de a dispune măsuri asiguratorii în cauzele penale aflate în faza de judecată în ipoteza în care din verificările efectuate rezultă ca inculpatul nu are nici un bun în proprietate.

Curtea de Apel Brașov a arătat că problema se pune în acele situații în care persoana vătămată este o persoană lipsită de capacitate de exercițiu ori în ipoteza infracțiunilor prev. de Legea 241/2004 în care există art. 11 ce impune obligația instituirii măsurilor asiguratorii. În același sens, Curtea de Apel a mai indicat cu titlu exemplificativ dispozițiile art. 32-33 din Legea 656/2002 și art. 20 din Legea 78/2000.

Cu alte cuvinte, se pune întrebarea dacă în aceste situații există o facultate ori o obligație a instanței de a dispune măsurile asiguratorii, dacă inculpatul nu dispune de bunuri.

Astfel, s-a arătat că în practica Curții de Apel Brașov s-au conturat două opinii. Prima în sensul că pentru a se dispune măsura asiguratorii se impune ca inculpatul să aibă aceste bunuri, verificare care cade în sarcina instanței. Într-o a doua opinie s-a stabilit că nu se impune judecătorului obligația de a efectua verificări cu privire la bunurile aflate în patrimoniul inculpatului întrucât măsurile asiguratorii se pot dispune asupra tuturor bunurilor mobile și imobile ale inculpatului, în mod generic, până la concurența probabilă a prejudiciului chiar și atunci când acesta nu are nici un bun în patrimoniu.

Prin Decizia nr.19 pronunțată la 16.10.2017 în dosarul nr.1902/1/2017, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în interesul legii și a stabilit că: „Atunci când se instituie măsuri asigurătorii în procesul penal, nu este necesar să se indice sau să se dovedească ori să se individualizeze bunurile asupra cărora se înființează măsura asigurătorie.”

Curtea de Conturi, Casa Asigurari Sanatate Ilfov, ANAF-ul sau incompetenta statului

Anul 2014 e.n.

Camera de Conturi Ilfov efectueaza un control la Casa de Asigurari Ilfov in urma caruia emite decizia nr 10/2014 care – paragraful 14 alin 2 – obliga Casa de Sanatate Ilfov sa emita decizii de impunere prin care sa solicite tuturor vinzatorilor de bunuri imobile – ce nu figurau pe listele CAS Ilfov ca fiind asigurati – achitarea contributiilor la asigurarile sociale de sanatate prin aplicarea procentului de 5.5% la pretul de vinzare.

Singura verificare efectuata de catre CAS Ilfov a constat doar in analizarea veniturilor aflate in evidenta ANAF, schimbul de informatii fiind efectuat in baza Protocolului nr P/5282/2007 (dovedit ca incalca legea privind protectia datelor personale). Nu s-au efectuat verificari cu alte case de sanatate si nici nu au solicitat contribuabililor dovezi privind incadrarea acestora in vreunul din cazurile prevazute de lege ca fiind scutire de la plata acestei contributii.

De exemplu, o varianta legala des intilnita in practica pentru care respectiva persoana ar fi fost scutita de la plata contributiei nu a fost luata in considerare (din lene sau incompetenta).  Anume cel prevazut de art.213 alin 1 lit b din legea 95/2006 „ b) tinerii cu varsta de pana la 26 de ani care provin din sistemul de protectie a copilului și nu realizeaza venituri din munca sau nu sunt beneficiari de ajutor social acordat in temeiul Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificarile și completarile ulterioare; sotul, sotia și parintii fara venituri proprii, aflati in intretinerea unei persoane asigurate” .

Mai mult de cit atit, exista persoane ce se aflau in intretinerea unor asigurati la alte case de sanatate decit cea din Ilfov cum ar fi cele sectoriale ( din domeniul apararii sau justitiei).

Este evident ca la debitul principal – ce a fost solicitat spre plata la aproape 5 ani de la scadenta – au fost adaugate penalizari, dobinzi si majorari de intirziere ceea ce a dus datoria finala la aproape dublul contributiei la asigurarile de sanatate.

Decizia de impunere din oficiu precum si cea privind accesoriile sunt netemeinice  – astfel cum a constatat Tribunalu Ilfov – Sectia II Contencios Administrativ – din urmatoarele motive:

 

(i) cele 2 acte fiscale incalca dispozitiile art.213 alin 1 lit b din legea 95/2006 „ b) tinerii cu varsta de pana la 26 de ani care provin din sistemul de protectie a copilului și nu realizeaza venituri din munca sau nu sunt beneficiari de ajutor social acordat in temeiul Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificarile și completarile ulterioare; sotul, sotia și parintii fara venituri proprii, aflati in intretinerea unei persoane asigurate”

 (ii) decizia de impunere nu respecta dispozitiile art 296 ind.21 raportate la art 77 ind 1 CF ce arata ca venitul din transferul dreptului de proprietate nu este supus contributiei la asigurarile de sanatate.

Persoanele fizice care obtin venituri din livrarea de bunuri imobile nu obtin venituri din activitati independente, impozitul pe venit fiind cel de la prevederile art. 77^1 și urmatoarele din Codul fiscal.

Veniturile realizate din livrarea de bunuri imobile nu se regasesc in categoria veniturilor pentru care se datoreaza contributie de asigurari sociale de sanatate conform dispozitiile art 257 alin 2 lit f din legea 95/2006.

Exigenta previzibilitatii legii confirmata prin decizia CEDO Rotaru vs Romania ( publicata in MO din 11.01.2001), Ordonanta Presedintelui Curtii  C-152 /88R Sofrimport vs Comisia (1988) sau hotarirea CEJ cauza 368-89, Crispoltoni vs Fattoria Tabacchi di Citta di Castello (1991) nu este indeplinita de dispozitiile art 257 din legea 95/2006. Drept dovada a acestei lipse de previzibilitate, insasi agentis fiscala a sectorului 4 – prin Serviciul de Metodologie si Asistenta Contribuabili – emite adresa nr 1887560 / 17.07.2013 prin care informeaza un contribuabil ca veniturile din livrarea de bunuri imobile nu se regasesc in categoria veniturilor pentru care se datoreaza contributia de asigurari sociale de sanatate. Si cu toate acestea, aceeasi agentie fiscala incepe un val de executari silite impotriva contribuabililor pentru recuperarea unor asemenea debite fiscale.

(iii) deciziei de plata a accesoriilor ( dobinzi, majorari, penalitati de intirziere) incalca dispozitiile art 222 din legea 95/2006 ce prevede ca fiecare asigurat are dreptul sa fie informat, cel putin anual, de catre CAS Ilfov despre obligatia platii contributiei sale si despre nivelul acesteia. Lipsa unor decizii de impunere anterioare determina imposibilitatea organului fiscal de a stabili in sarcina contribuabilului obligatia de plata a accesoriilor pentru neplata la termen a debitului principal ( in speta cistigata, organul fiscal a calculat acesorii pentru perioada aprilie 2011 – iunie 2014).

De ce nu ofer consultatii gratuite in calitate de avocat?

De ce nu trebuie sa mai dau consultatii gratuite in calitate de avocat?

1. Pentru ca doar sfaturile prietenilor sunt gratuite, consultatia este rodul muncii unui specialist.
2. Pentru ca nu iti spun sa faci “cum zic eu”, te ajut sa iei cea mai buna decizie in cunostinta de cauza si argumentat.
3. Pentru ca daca primesti consultatia gratis, nu vei mai pune pret pe ea.
4. Pentru ca am in spate 10 ani de experienta profesionala, examene, cursuri si zeci de mii de pagini citite.
5. Pentru ca noaptea trecuta am stat pana la doua sa citesc, in timp ce tu dormeai. Sau duminica am rontait un articol de specialitate vreo 5 ore, in timp ce tu erai la piscina.
6. Pentru ca ziua mea are tot 24 de ore, la fel ca a ta, si nici tie nu iti ajunge timpul.
7. Pentru ca tu vei salva bani de pe urma opiniei mele. Acelasi drept am si eu, sa fac bani de pe urma muncii mele.
8. Pentru ca nu toate cazurile asemanatoare sunt la fel, iar eu, ca sa iti dau cea mai buna opinie, trebuie sa studiez cazul, documentele, particularitatile si sa ma duc din nou la studiu, ca poate a aparut ceva intre timp, in avantajul tau.
9. Pentru ca trebuie sa studiez zilnic ca sa iti pot da un raspuns argumentat.
10. Pentru ca discriminez alti oameni care apreciaza munca mea si ma platesc pentru ea.
11. Pentru ca imi respect profesia si colegii si nu pot profesa pe un tarif de 0 zero lei.
12. Pentru ca prefer sa aleg singur sa ajut oameni in nevoie, activitati civice sau voluntariat si sunt implicat suficient in cauzele mele cat sa imi aduca satisfactie. Tu in ce proiecte de caritate esti implicat?
13. Pentru ca de cele mai multe ori nu am primit nici macar “multumesc”.
14. Pentru ca la randul meu respect fiecare specialist pe domeniul lui. Nu ma tund singur si nici gratis, nu imi repar singur masina sau centrala si nici gratis, nu imi pun faianta si gresie singur si nici gratis.
15. Pentru ca in profesia mea 1 + 1 nu fac doi de fiecare data. Pot face +3 sau -5. Depinde.

Ionel Teodoreanu despre avocati ( La Medeleni)

Avocatii care parasesc Palatul Justitiei sint unanim istoviti. Toata lumea ii cunoaste si-i saluta. Ei se inrudesc cu intregul judet, caci toti cetatenii le sint clienti. Pavajul pe care calca e o afacere de ei pledata. Casa in dreptul careia sint, de ei a fost evacuata, inchiriata, vinduta, donata sau ipotecata. Omul pe care-l saluta cu un zimbet special ― tradus in vorbe, zimbetul ar insemna: stiu, stiu, n-ai nici o grija! ― e o data in agenda, un termen si un onorar. Birjarul care-i solicita reverentios, i-o contraventie. Femeia care le zimbeste lung, e un adulter, o bigamie, sau un divort. Vatmanul tramvaiului, cu mina ostaseste la chipiu in fata-le, e un omor prin imprudenta. Bacanul cu fata de sunca si zimbet tos― ca si zaharul dat lipsa la cintar ― care-i invita la aperitive gratuite, e un proces de specula, sau o contraventie la legea repausului duminical.

Ei nu calca pe uliti, ei nu respira floarea liliecilor, ei nu traiesc in Iasii dealurilor si-al tacerii, ci ntr-un oras profesional, cladit din procese si afaceri, capital investit, politi protestate, falimente nascinde. Fereastra sufletului le e agenda, in care viata e repartizata pe sectii de Tribunale, pe cabinete de instructie, pe sectii de curti de apel, civil, penal sau comercial. Pentru ei nasterea e un act de stare civila; casatoria un contract bilateral; viata, o minoritate, o succesiune de procese si tranzactii; moartea, un testament urmat de un proces.
Si desigur ca daca la sunetul trimbitilor transceresti ale supremei judecati ― tot judecata ― in fata cerului, a Creatorului,a ingerilor si a sfintilor, fapturile umane s-ar trezi din somnul mortii cu vorbele pe buze, avocatii ar incepe in cor:

― Domnule presedinte si onorat tribunal…

 

Sunt onorariile avocațiale prea mari?

Totul a început cu tendința din ce in ce mai pregnanta a instantelor de judecata de a diminua onorariile avocaților în cadrul proceselor civile.

Apoi s-a continuat in spatiul public si pe retelele de socializare exista multe discutii despre onorariile avocatilor si despre cit de scazute ar trebui sa fie acestea. Inainte de a discuta problema, ar trebui sa ne gindim de ce un avocat este un profesionist “ scump”

Dincolo de costurile suportate de catre un avocat ca sa isi obtina diploma de absolvent de drept si apoi ca sa treaca examenele de admitere in Barou, cred ca potentialii clienti nu cunosc ( nu este culpa lor, evident) ce face un avocat dupa ce il angajezi sa iti rezolve o problema juridica. Este adevarat ca pentru majoritatea clientilor munca avocatului poate fi simplificata prin expresii de genul “  vreau sa nu fiu arestat / condamnat” sau “ vreau un contract de vinzare cumparare”. In realitate, avocatul se angajeaza la mult mai mult decit lasa sa se vada aceste expresii.

Semnarea unui contract de asistenta juridica echivaleaza cu “ OK, nu trebuie sa iti mai faci griji cu privire la aceasta problema. Grijile tale le preiau eu”. Clientul se intoarce acasa si – pentru prima data in ultimele saptamini – doarme profund.

Avocatul se intoarce acasa plin de ginduri despre cum poate rezolva problema clientului sau. Se intimpla ca noaptea sa viseze datele si faptele din dosare sau ca este pe cale sa rateze o sedinta de judecata. Cind este cu copii in parc isi verifica emailul sa vada daca nu a primit acte de la avocatul advers sau de la clientul sau. Cind iese cu sotia la restaurant este imposibil sa nu discute despre sedinte de judecata si tactici de dosar ( fara insa a incalca confidentialitatea J ).

Avocatii sunt scumpi deoarece iti pot aduce multi bani sau te pot ajuta sa eviti sa-i pierzi. Uneori te ajuta sa isi pastrezi chiar libertatea. Si cu totii stim cit valoreaza, nu? Angajind un avocat obtii un profesionist care isi pierde somnul din cauza grijilor pentru problema ta juridica in timp ce tu obtii linistea sufleteasca.

Daca onorariile avocatial sunt prea mari, atunci avem nevoie de alte solutii iar una dintre ele ar fi ca obligatiile avocatului fata de client sa fie mai reduse. Conduita avocatilor este prevazuta de Codul Etic, Statut sau legea de organizare a profesiei.  In acest moment, legea nu permite ca un client sa renunte la unele dintre obligatiile profesionale ale avocatului fata de el si astfel incit sa mai poata cere diminuarea onorariului.

 

Ca sa fie totul clar, cind se discuta de scaderea onorariilor avocatilor inseamna ca se doreste scaderea corespunzatoare a dedicarii avocatului fata de cauza clientului sau. Este ca si cind clientul va primi serviciile avocatiale cu dedicarea specifica unui sofer de taxi. Asta vreti?

lawyerist.com

Consecintele dezincrimarii evaziunii fiscale prevazute de art 6 din legea 241/2005

În ziua de 7 mai 2015, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.d) din Constituția României și al art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a luat în dezbatere următoarele excepții de neconstituționalitate:

Cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.6 din Legea nr.241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale sunt neconstituționale.

Curtea a constatat că legea nu definește noțiunea de „impozite sau contribuții cu reținere la sursă”, astfel că norma care incriminează infracțiunea de evaziune fiscală prevăzută de art.6 din Legea nr.241/2005 nu întrunește condițiile de claritate, previzibilitate și accesibilitate, încălcând prevederile constituționale cuprinse în art.1 alin.(5) care consacră principiul legalității.

Care sunt efectele acestei decizii?

Infracțiunea de evaziune fiscala prevazuta de art 6 din legea 241/2005 ( evaziunea prin retinere la sursa, cum mai este cunoscuta publicului datorita presei) este în prezent dezincriminată rin decizia Curtii Constitutionale.

După trecerea termenului de 45 de zile, în raport de data publicării în Monitorul Oficial ( inca nu a fost publicata, datele detinute le avem din comunicatul publicat de catre Curte pe site-ul sau), termen prevăzut de art. 147 al. 1 din Constituția României, vor înceta efectele juridice ale art. 6 din Legea nr. 241/2005 ( momentan aceste efecte juridice sunt suspendate de drept).

Potrivit art.31 alin.3 din Legea nr.47 1992 dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare constatate ca fiind neconstituționale își încetează efectele juridice la 45 zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale, dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pune de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Curții.

Prin urmare, potrivit acestui text, în situația în care dispozițiile din legi și ordonanțe în vigoare sunt declarate neconstituționale acestea își încetează efectele juridice în termen de 45 zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale în Monitorul Oficial, dacă Parlamentul sau Guvernul nu s-au conformat deciziei Curții.

Acest lucru rezultă și din dispozițiile art.62 alin.3 din Legea nr.24 / 2000 care prevăd că abrogarea unei dispoziții sau a unui act normativ are caracter definitiv.

Astfel, în lipsa unei noi reîncriminări de către puterea legislativă, se constată că evaziunea fiscala in forma prevazuta la art 6 din legea 241/2005 în prezent nu va mai avea un caracter penal.

Ce se intimpla cu situatia juridica a celor care au fost condamnati definitiv pentru savirsirea infractiunii prevazute de art 6?

In situația ipotetică în care sunt dezincriminate faptele pentru care o persoană a fost condamnată, singurul temei prin care pot fi înlăturate atit executarea pedepsei cit si interdicțiile care mai pot exista (pedepsele complementare) este formularea unei cereri în condițiile art. 595 din Codul de procedură penală, raportat la art. 4 si art 6 din Codul penal.

In temeiul acestor dispozitii legale, instanța poate constata ca fiind dezincriminata infractiunea pentru care petentii au fost condamnați și poate înlătura consecințele ce decurg din aceste condamnări, respectiv inceteaza executarea pedepsei si sunt inlaturate interdicțiile, incapacitățile și decăderile.

Exceptie neconstitutionalitate privind evaziunea fiscala ADMISA

În ziua de 7 mai 2015, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.d) din Constituția României și al art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a luat în dezbatere următoarele excepții de neconstituționalitate:

Cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.6 din Legea nr.241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale sunt neconstituționale.

Curtea a constatat că legea nu definește noțiunea de „impozite sau contribuții cu reținere la sursă”, astfel că norma care incriminează infracțiunea de evaziune fiscală prevăzută de art.6 din Legea nr.241/2005 nu întrunește condițiile de claritate, previzibilitate și accesibilitate, încălcând prevederile constituționale cuprinse în art.1 alin.(5) care consacră principiul legalității.

Search This Site:

toateblogurile.ro

toateBlogurile.ro

Experienta si practica unui avocat

Atunci când se instituie măsuri asigurătorii în procesul penal, nu este necesar să se indice sau să se dovedească ori să se individualizeze bunurile asupra cărora se înființează măsura asigurătorie

October 20, 2017

Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii s-a pronunțat in 16.10.2017, cu privire la recursul în interesul legii declarat de Curtea de Apel Brașov vizând obligația organelor judiciare de a dispune măsuri asiguratorii în cauzele penale aflate în faza de judecată în ipoteza în care din verificările […]

Curtea de Conturi, Casa Asigurari Sanatate Ilfov, ANAF-ul sau incompetenta statului

October 13, 2017

Anul 2014 e.n. Camera de Conturi Ilfov efectueaza un control la Casa de Asigurari Ilfov in urma caruia emite decizia nr 10/2014 care – paragraful 14 alin 2 – obliga Casa de Sanatate Ilfov sa emita decizii de impunere prin care sa solicite tuturor vinzatorilor de bunuri imobile – ce nu figurau pe listele CAS […]

Consecintele dezincrimarii evaziunii fiscale prevazute de art 6 din legea 241/2005

May 11, 2015

În ziua de 7 mai 2015, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.d) din Constituția României și al art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a luat în dezbatere următoarele excepții de neconstituționalitate: Cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.6 din Legea nr.241/2005 […]

Exceptie neconstitutionalitate privind evaziunea fiscala ADMISA

May 7, 2015

În ziua de 7 mai 2015, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.d) din Constituția României și al art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a luat în dezbatere următoarele excepții de neconstituționalitate: Cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.6 din Legea nr.241/2005 […]

Cind fiecare face ce vrea

March 31, 2015

Astazi voi posta 2 motivari din cadrul contestatiei unei camere preliminare ce au ca si obiect contestarea competentei DGA de a efectua acte de urmarire penala si interceptari telefonice in dosare penale in care nici una din persoanele implicate nu are calitatea de personal incadrat in Ministerul Adminstratiei si Internelor. Intrebarea ce se ridica in […]

Membru al INTERNATIONAL ASSOCIATION OF PENAL LAW

Membru al INTERNATIONAL ASSOCIATION OF PENAL LAW

Recent Comments:

  • Talnaci Andreea: Ca judecătorul, in fata probelor toti putem trage o concluzie, cat ca a lui este oficială. E ca si cum ati spune ca mama unui copil omorât de un indiv...
  • Costache Mihai: mergeti la politie si vedeti despre ce este vorba. puteti refuza sa dati declaratie si sa fixati o alta audiere la care sa va prezentati cu un avocat...
  • Costache Mihai: nu exista un termen legal de solutionare a unui asemenea dosar. in mod cert, dosarul dvs nu este tergiversat fiind deschis abia in octombrie 2016 deci...
  • Costache Mihai: buna ziua, este obligatia politiei sa ancheteze orice plingere este depusa. Solutionarea acestei plingeri se va face in functie de rezultatul acestor...
  • Ion Mezei: Buna ziua!Am fost reclamat de catre un vecin direct la judecatorie pentru agresiune verbala,etc.Instanta a hotarat ca nu are are calitate procesuala s...