Home » Experienta si practica unui avocat » Recent Articles:

Consecintele dezincrimarii evaziunii fiscale prevazute de art 6 din legea 241/2005

În ziua de 7 mai 2015, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.d) din Constituția României și al art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a luat în dezbatere următoarele excepții de neconstituționalitate:

Cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.6 din Legea nr.241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale sunt neconstituționale.

Curtea a constatat că legea nu definește noțiunea de „impozite sau contribuții cu reținere la sursă”, astfel că norma care incriminează infracțiunea de evaziune fiscală prevăzută de art.6 din Legea nr.241/2005 nu întrunește condițiile de claritate, previzibilitate și accesibilitate, încălcând prevederile constituționale cuprinse în art.1 alin.(5) care consacră principiul legalității.

Care sunt efectele acestei decizii?

Infracțiunea de evaziune fiscala prevazuta de art 6 din legea 241/2005 ( evaziunea prin retinere la sursa, cum mai este cunoscuta publicului datorita presei) este în prezent dezincriminată rin decizia Curtii Constitutionale.

După trecerea termenului de 45 de zile, în raport de data publicării în Monitorul Oficial ( inca nu a fost publicata, datele detinute le avem din comunicatul publicat de catre Curte pe site-ul sau), termen prevăzut de art. 147 al. 1 din Constituția României, vor înceta efectele juridice ale art. 6 din Legea nr. 241/2005 ( momentan aceste efecte juridice sunt suspendate de drept).

Potrivit art.31 alin.3 din Legea nr.47 1992 dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare constatate ca fiind neconstituționale își încetează efectele juridice la 45 zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale, dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pune de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Curții.

Prin urmare, potrivit acestui text, în situația în care dispozițiile din legi și ordonanțe în vigoare sunt declarate neconstituționale acestea își încetează efectele juridice în termen de 45 zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale în Monitorul Oficial, dacă Parlamentul sau Guvernul nu s-au conformat deciziei Curții.

Acest lucru rezultă și din dispozițiile art.62 alin.3 din Legea nr.24 / 2000 care prevăd că abrogarea unei dispoziții sau a unui act normativ are caracter definitiv.

Astfel, în lipsa unei noi reîncriminări de către puterea legislativă, se constată că evaziunea fiscala in forma prevazuta la art 6 din legea 241/2005 în prezent nu va mai avea un caracter penal.

Ce se intimpla cu situatia juridica a celor care au fost condamnati definitiv pentru savirsirea infractiunii prevazute de art 6?

In situația ipotetică în care sunt dezincriminate faptele pentru care o persoană a fost condamnată, singurul temei prin care pot fi înlăturate atit executarea pedepsei cit si interdicțiile care mai pot exista (pedepsele complementare) este formularea unei cereri în condițiile art. 595 din Codul de procedură penală, raportat la art. 4 si art 6 din Codul penal.

In temeiul acestor dispozitii legale, instanța poate constata ca fiind dezincriminata infractiunea pentru care petentii au fost condamnați și poate înlătura consecințele ce decurg din aceste condamnări, respectiv inceteaza executarea pedepsei si sunt inlaturate interdicțiile, incapacitățile și decăderile.

Exceptie neconstitutionalitate privind evaziunea fiscala ADMISA

În ziua de 7 mai 2015, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.d) din Constituția României și al art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a luat în dezbatere următoarele excepții de neconstituționalitate:

Cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.6 din Legea nr.241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale sunt neconstituționale.

Curtea a constatat că legea nu definește noțiunea de „impozite sau contribuții cu reținere la sursă”, astfel că norma care incriminează infracțiunea de evaziune fiscală prevăzută de art.6 din Legea nr.241/2005 nu întrunește condițiile de claritate, previzibilitate și accesibilitate, încălcând prevederile constituționale cuprinse în art.1 alin.(5) care consacră principiul legalității.

Cind fiecare face ce vrea

Astazi voi posta 2 motivari din cadrul contestatiei unei camere preliminare ce au ca si obiect contestarea competentei DGA de a efectua acte de urmarire penala si interceptari telefonice in dosare penale in care nici una din persoanele implicate nu are calitatea de personal incadrat in Ministerul Adminstratiei si Internelor.

Intrebarea ce se ridica in acest caz este urmatoarea: de ce mai avem legi care stabilesc competente in sarcina institutiilor statului daca oricum nu sunt respectate iar instantele de judecata le ignora cu desavirsire in numele luptei anticoruptie ?.

Precizez ca aceasta postare nu are pretentia unei analize riguroase a dispozitiilor legale ci  este extrasa din contestatia facuta in cadrul procedurii de camera preliminara.

 

Necompetenta DGA de a efectua interceptarea convorbirilor telefonice. Nelegalitatea ordonantelor si a delegarii DGA de catre Parchet.

 

In conformitate cu art 9 din legea 14/1992 Serviciul Roman de Informatii este autoritatea națională în materia interceptării comunicațiilor telefonice, sens în care DGA după obținerea autorizațiilor legale pentru interceptarea comunicațiilor, se adresează acestuia pentru punerea în aplicare a acestora.

DGA poate – conform legii – deține echipamente tehnice cu ajutorul cărora pot realiza activități de preluare a fișierelor audio de la SRI și transformarea în fișiere scrise (redarea semnalului audio).

Echipamentele respective nu permit punerea în aplicare a autorizațiilor legale pentru interceptarea comunicațiilor telefonice (realizarea propriu-zisă a interceptărilor), operațiune tehnică aflată în competența SRI astfel incit consideram ca efectuarea de interceptari de catre DGA ( conform ordonantelor din data de XX si respectiv XX emise de catre parchet) sunt nelegale fiind incalcat astfel principiul loialitatii probelor.


Necompetenta DGA de a efectua acte de urmarire penale in dosare penale unde inculpatii nu sunt incadrati ca si personal MAI. Nulitatea actelor de urmarire penala

 

Potrivit art.1 din OUG 120/2005 competenta personala a DGA vizeaza faptele de coruptie savarsite de personalul MAI.

Art 2 din Regulamentul de functionare precizeaza ca “Direcția generală are competență materială specială ce vizează infracțiunile de corupție prevăzute de Codul penal și de Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, cu modificările și completările ulterioare, denumite în continuare fapte de corupție, săvârșite de personalul Ministerului Administrației și Internelor, denumit în continuare M.A.I.”

In prezentul dosar penal, ati inculpata cit si partea vatamata nu fac parte din personalul MAI astfel incit DGA nu avea nici o competenta de a se implica in acest dosar sub aspectul efectuarii de acte de cercetare penala.

Din punctul nostru de vedere, incalcarea dispozitiilor referitoare la competenta in functie de persoana de catre organul de cercetare penala determina nulitatea actelor in masura in care acestea produc o vatamare a dreptuilor subiectilor proceduali principali, care nu poate fi inlaturata altfel decat prin anularea actului.

Actul de urmarire penala invocat si a carui nulitate o solicitam consta in incalcarea dreptului la viata privata a inculpatei, prevazut ca si drept fundamental in CEDO la art 8 astfel incit vatamarea produsa nu poate fi reparata decit prin inlaturarea ca nelegale a actului de urmarire penala

Nepublicarea in Monitorul Oficial al Ordinelor emise de catre Ministerul Afacerilor Interne. O incalcare a legii aprobata de Curtea de Apel.

Intr-o speta recenta – aflata pe rolul Curtii de Apel Constanta si devenita irevocabila prin nerecurare datorita faptul ca instanta de recurs ICCJ ar fi stabilit termen in decembrie 2014 si clientul a renuntat – s-a pus in discutie inlaturarea efectelor juridice produse de catre Ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr 400 / 2004 privind regimul disciplinar al personalului din MAI datorita nepublicarii sale in Monitorul Oficial (vom denumi in continuare actul normativ drept OMAI 400).

Acest OMAI 400 a fost emis in baza HG 555/2001 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile pentru supunerea proiectelor de acte normative spre adoptare Guvernului si publicata in Monitorul Oficial cu numărul 334 din data de 22 iunie 2001.

De precizat ca HG 555 / 2001 este in prezent abrogata de catre HG 50 / 2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de acte normative spre adoptare (publicat în Monitorul Oficial cu numărul 71 din data de 20 ianuarie 2005)
Cu toate aceastea, consider ca verificarea validitatii OMAI 400/2004 se verifica in raport de data emiterii sale – in speta de anul 2004 – si nu in functie de acte normative in vigoare la data analizarii si pronuntarii pe exceptia de nelegalitate a Curtii.

TEMEINICIA exceptiei de nelegalitate a art 27 alin.3 din HG 555/2001 ( in vigoare la data emiterii OMAI 400/2004):

Consider ca legalitatea actului administrativ se verifica raportat la momentul EMITERII sale (anul 2004) si nu la momentul pronuntarii pe exceptia de nelegalitate.

In aplicarea aceluiasi principiu enuntat anterior, Curtea Constitutionala, prin Decizia 404/2008, arata ca „ Tot cu referire la necesitatea asigurării stabilității raporturilor juridice, Curtea constată că prevederile art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 nu au caracter retroactiv, întrucât, deși excepția de nelegalitate poate fi invocată și în ceea ce privește actele administrative emise anterior intrării în vigoare a legii amintite, totuși legalitatea acestora se examinează în funcție de condițiile de validitate prevăzute de reglementările cuprinse în actele normative care erau în vigoare la momentul emiterii actului contestat, iar nu prin raportare la Legea nr. 554/2004.

Pe fondul exceptiei, conform art. 11 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 „In vederea intrarii lor in vigoare, legile si celelalte acte normative adoptate de Parlament, hotararile si ordonantele Guvernului, deciziile primului-ministru, actele normative ale autoritatilor administrative autonome, precum si ordinele, instructiunile si alte acte normative emise de conducatorii organelor administratiei publice centrale de specialitate se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.”

De la aceasta regula, alineatul (2) al art. 11 din Legea nr. 24/2000 prevede anumite EXCEPTII, stipuland ca „Nu sunt supuse regimului de publicare in Monitorul Oficial al Romaniei:

a) deciziile primului-ministru clasificate, potrivit legii;
b) actele normative CLASIFICATE, potrivit legii, precum si cele CU CARACTER INDIVIDUAL, emise de autoritatile administrative autonome si de organele administratiei publice centrale de specialitate.”

Consider ca art. 27 alin. (3) din HG 555/2001 ( care prevede ca „Nu sunt supuse regimului de publicare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, daca legea nu dispune altfel, ordinele, instructiunile si alte acte cu caracter normativ care au ca obiect reglementari din sectorul de aparare, ordine publica si siguranta nationala.)” incalca in mod flagrant o dispozitie normativa de rang superior prin ADAUGARE LA LEGE in sensul in care exceptiile sunt COMPLETATE PRIN ADAUGARE cu noi categorii de acte normative exceptate de la publicarea in Monitorul Oficial.

Mai clar, categoria de cate normative clasificate este completata prin adaugare cu acte normative „care au ca obiect reglementari din sectorul de aparare, ordine publica si siguranta nationala” INDIFERENT daca acestea din urma au sau nu caracter clasificat.

In aceste conditii se impunea inlaturarea ca nelegale a dispozitiilor art 27 (3) din Regulament in sensul ca acestea adauga la prevederile unu act normativ de forta superioara.
Pe cale de consecinta, dispozitiile art 27 (3) din Regulamentul aprobat prin HG 555/2001 sunt contrare legii 24/2000 si implicit instanta ce este investita cu solutionarea cauzei o va face fara a lua in considerare aceste dispozitii nelegale.

Exceptia de nelegalitate a OMAI 400/2004

OMAI nr. 400/2004 nu a fost publicat in Monitorul Oficial, Partea I.

In privinta efectelor nepublicarii acestui ordine in Monitorul Oficial al Romaniei constatam ca urmarile juridice ale nepublicarii sunt reglementate prin Legea nr. 24 din 27 martie 2000, privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, lege care a fost republicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 777 din 25 august 2004, fiind modificata ulterior republicarii, prin Legea nr. 49/2007, prin Legea nr. 173/2007 si prin Legea nr. 194/2007.

Conform art. 11 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 „in vederea intrarii lor in vigoare, legile si celelalte acte normative adoptate de Parlament, hotararile si ordonantele Guvernului, deciziile primului-ministru, actele normative ale autoritatilor administrative autonome, precum si ordinele, instructiunile si alte acte normative emise de conducatorii organelor administratiei publice centrale de specialitate se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I”

Asadar, in raport cu dispozitia art.11 din legea 24/2000, OMAI nr. 400/2004 trebuia publicat in Monitorul Oficial, Partea I, in vederea intrarii lor in vigoare.

Sub acest aspect, consider ca Ordinul Ministerului Administratiei si Internelor nr. 400/2004 este ordin emise de un conducator al organelor administratiei publice centrale de specialitate, respectiv de Ministrul Administratiei si Internelor.

Totodata, caracterul de act normativ al acestuia este determinat de imprejurarea ca acestea reglementeaza regimul disciplinar al personalului din Ministerul Administratiei si Internelor, respectiv organizarea si solutionarea petitiilor facute de catre cetateni.

Asadar, acest ordin prin obiectul sau de reglementare se aplica unui numar indeterminat de persoane, in mod abstract, independent de identitatea acestor persoane, si in raport exclusiv cu functia indeplinita de acele persoane.
Fiind susceptibil sa se aplice unui numar indefinit de situatii, concluzionez ca Ordinul Ministerului Administratiei si Internelor nr. 400/2004 este act cu caracter normativ.

Fiind act normativ emis de un conducator al organelor administratiei publice centrale de specialitate, respectiv de MAI, Ordinule Ministerului Administratiei si Internelor nr. 400/2004 si se impunea a fi publicat in Monitorul Oficial, Partea I, in vederea intrarii sale in vigoare, conform art. 11 alin. (1) din prin Legea nr. 24/2000.

In acest sens, consideram ca OMAI 400/2004 in litigiu nu este act normativ clasificat, potrivit legii, si nici act cu caracter individual, pentru a constitui o exceptie de la regula publicarii in Monitorul Oficial.

Lipsa caracterului de act normativ clasificat a OMAI 400 / 2004 a fost demonstrat chiar in cursul procesului prin faptul ca intimata MAI l-a transmis instantei de judecata fara a fi necesara initierii procedurii prevazute de art. 26, art. 38 și art. 39 din Anexa la H.G. nr. 585/2002.

Absenta publicarii acestui ordin in Monitorul Oficial conduce la consecinta lipsirii lui de efecte juridice pana in momentul publicarii in Monitorul Oficial.

Cele de mai sus au constituit motivele ce au stat la baza exceptiei ridicate in fara Curtii de Apel Constanta.
Solutia instantei a fost de respingere a acestei exceptii insa – ceea ce este mult mai interesant – motivele acestei decizii le voi prezenta intr-un articol viitor.

Procesele verbale pot fi atacate cu recurs. Exceptie de neconstitutionalitate admisa

În Monitorul Oficial nr. 492 din 18 iulie 2012 a fost publicată Decizia nr. 500 din 15 mai 2012 a Curții Constituționale prin care s-a admis excepția de neconstituționalitate a prevederilor articolului X punctul 2 al Legii nr. 202/2010 prin care la articolul 118 al Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 195/2002, după alineatul (3) s-a introdus un nou alineat, alineatul (3.1), cu următorul cuprins (3.1) Hotărârea judecătorească prin care judecătoria soluționează plângerea este definitivă și irevocabilă.”

În urma publicării deciziei Curții Constituționale, hotărârile pronunțate începând cu data de 18 iulie 2012 în materia contravențiilor rutiere sunt susceptibile de a fi atacate cu recurs.

Ca atare, începând cu această dată, hotărârile judecătorești pronunțate în materie nu vor mai purta mențiunea „irevocabilă”, ci „cu recurs în 15 zile de la comunicare”.

De asemenea, tot din 18 iulie 2012, organele poliției rutiere nu vor mai opera suspendarea permisului în baza de date până la expirarea unui termen de 15 zile calculat de la data expirării termenului de recurs (15 zile de la comunicarea hotărârii) și nu de la pronunțare cum se întâmpla până acum.

Amenzi drastice pentru nerespectarea Codului Muncii

Finantele angajatorilor pot fi drastic diminuate daca acestia incalca drepturile salariatilor, se arata intr-un articol publicat de catre site-ul avocatnet.ro. Codul muncii este foarte strict in aceasta privinta, astfel ca pentru munca “la negru” sau neacordarea repausului zilnic ori saptamanal salariatilor, angajatorii risca amenzi foarte mari.

Unele dintre cele mai mari amenzi stabilite de Codul muncii sunt prevazute pentru angajatorii care folosesc forta de munca “la negru”, adica salariari care nu sunt angajati cu forme legale. Primirea la munca a pana la 5 persoane fara incheierea unui contract individual de munca este sanctionata cu amenda de la 10.000 la 20.000 de lei pentru fiecare persoana identificata. … Continue Reading

Nulitatea procedurii concilierii prealabile

Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au apreciat (în cuprinsul Deciziei nr. 2034 din 25 mai 2011 pronunţată în recurs de Secţia comercială a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie având ca obiect pretenţii ) că, în ceea ce priveşte litigiile comerciale evaluabile în bani, prevederile  art. 720′ alin. (1) C. proc. civ. referitoare la procedura concilierii prealabile, sunt obligatorii, însă, termenele, condiţiile, locul, mijloacele şi modalităţile de manifestare a voinţei părţilor, precum şi conţinutul concret al înscrisurilor nu reprezintă condiţii imperative cerute de lege, fiind doar recomandate de textul legal menţionat, astfel că pretinsa nerespectare a unora dintre acestea nu atrage automat nulitatea concilierii prealabile, ci numai în situaţia în care partea dovedeşte o vătămare concretă. Cum această împrejurare nu se regăseşte în cauza dedusă judecăţii, Înalta Curte a respins recursul formulat de pârâtă, ca nefondat.

Executarea silita a institutiilor publice.Inlaturarea OG 22/2002

In ultimul timp am observat o practica din ce in ce mai prezenta in materia recuperarii creantelor agentilor economici fata de institutiile publice si anume refuzul unitatilor de trezorerie de institui poprirea dispusa de executorul judecatoresc . Aceste refuzuri sunt intemeiate pe dispozitiile OG 22/2002 insa acestea sunt interpretate intr-un mod mai mult decit tendentios in defavoarea creditorilor.

Din aceasta cauza, voi posta citeva motivari din sentinte judecatoresti in baza carora instantele de judecata au validat popririle instituite si au inlaturat fie aplicarea intregului act normativ OG 22/2002, fie doar a termenului de 6 luni prevazut de acesta. … Continue Reading

Necomunicarea intimpinarii. Consecinte

Judecătorii Alexandrina Marica, Dan Spânu și Emilian Lupean au apreciat (în cuprinsul deciziei civile nr. 608 din 1 iulie 2008 pronunţată în recurs de Secţia civilă a Curţii de Apel Craiova având ca obiect partaj judiciar JURINDEX20095412962) că, în situația în care intimatul din dosarul de apel a depus întîmpinare, soluționarea cauzei fără comunicarea întâmpinării, încalcă dreptul la apărare al apelantului, fapt ce atrage casarea deciziei dată în apel. În speță, judecătorii au apreciat că ”dreptul la apărare cuprinde totalitatea drepturilor şi regulilor procedurale care oferă persoanei posibilitatea de a se apăra împotriva acuzaţiilor ce i se aduc şi oferă posibilitatea părţilor de a-şi valorifica pretenţiile sau de a dovedi netemeinicia pretenţiilor adversarului. În această accepţiune, este inclusă şi întâmpinarea ce a fost depusă la dosarul de apel de către intimat, iar instanţa, interpretând greşit dispoz. art. 118 Cod pr. civ., a soluţionat procesul, deşi apelantul nu a fost prezent şi nu era asistat de avocat, astfel că se impunea acordarea unui termen pentru comunicarea întâmpinării. Prin această modalitate de soluţionare s-a încălcat grav dreptul la apărare al apelantului, dar şi la un proces echitabil, aşa cum este definit el în art. 21 din Constituţie şi în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.”

Penalitatile de intirziere specificate doar pe facturile fiscale

Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au apreciat (în cuprinsul Deciziei nr. 778 din 22 februarie 2011 pronunţată în recurs de Secţia civilă şi de proprietate intelectuală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie având ca obiect acţiune în pretenţii) că, în condiţiile în care operaţiunile comerciale dintre părţi s-au desfăşurat în baza unui contract în formă simplificată, respectiv comanda urmată de executare, simpla menţiune pe facturi a unor penalităţi de întârziere nu poate fi asimilată unei clauze penale din perspectiva principiului forţei obligatorii a contractului consacrat de art. 969 C. civ. (art. 1179 NCC), întrucât este un act unilateral de voinţă al reclamantei, neasumat de către pârâtă. În acest sens, Înalta Curte a arătat că acceptarea la plată a acestor facturi nu echivalează cu acordul celeilalte părţi cu privire la pretinsele penalităţi de întârziere, iar acest aspect este confirmat atât de doctrină, cât şi de jurisprudenţă.

Experienta si practica unui avocat

Consecintele dezincrimarii evaziunii fiscale prevazute de art 6 din legea 241/2005

May 11, 2015

În ziua de 7 mai 2015, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.d) din Constituția României și al art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a luat în dezbatere următoarele excepții de neconstituționalitate: Cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.6 din Legea nr.241/2005 […]

Exceptie neconstitutionalitate privind evaziunea fiscala ADMISA

May 7, 2015

În ziua de 7 mai 2015, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.d) din Constituția României și al art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a luat în dezbatere următoarele excepții de neconstituționalitate: Cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.6 din Legea nr.241/2005 […]

Cind fiecare face ce vrea

March 31, 2015

Astazi voi posta 2 motivari din cadrul contestatiei unei camere preliminare ce au ca si obiect contestarea competentei DGA de a efectua acte de urmarire penala si interceptari telefonice in dosare penale in care nici una din persoanele implicate nu are calitatea de personal incadrat in Ministerul Adminstratiei si Internelor. Intrebarea ce se ridica in […]

Nepublicarea in Monitorul Oficial al Ordinelor emise de catre Ministerul Afacerilor Interne. O incalcare a legii aprobata de Curtea de Apel.

August 30, 2013

Intr-o speta recenta – aflata pe rolul Curtii de Apel Constanta si devenita irevocabila prin nerecurare datorita faptul ca instanta de recurs ICCJ ar fi stabilit termen in decembrie 2014 si clientul a renuntat – s-a pus in discutie inlaturarea efectelor juridice produse de catre Ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr 400 / 2004 privind regimul […]

Procesele verbale pot fi atacate cu recurs. Exceptie de neconstitutionalitate admisa

July 18, 2012

În Monitorul Oficial nr. 492 din 18 iulie 2012 a fost publicată Decizia nr. 500 din 15 mai 2012 a Curții Constituționale prin care s-a admis excepția de neconstituționalitate a prevederilor articolului X punctul 2 al Legii nr. 202/2010 prin care la articolul 118 al Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 195/2002, după alineatul (3) […]

Membru al INTERNATIONAL ASSOCIATION OF PENAL LAW

Membru al INTERNATIONAL ASSOCIATION OF PENAL LAW

Recent Comments:

  • Costache Mihai: mergeti la politie si vedeti despre ce este vorba. puteti refuza sa dati declaratie si sa fixati o alta audiere la care sa va prezentati cu un avocat...
  • Costache Mihai: nu exista un termen legal de solutionare a unui asemenea dosar. in mod cert, dosarul dvs nu este tergiversat fiind deschis abia in octombrie 2016 deci...
  • Costache Mihai: buna ziua, este obligatia politiei sa ancheteze orice plingere este depusa. Solutionarea acestei plingeri se va face in functie de rezultatul acestor...
  • Ion Mezei: Buna ziua!Am fost reclamat de catre un vecin direct la judecatorie pentru agresiune verbala,etc.Instanta a hotarat ca nu are are calitate procesuala s...
  • Mihaiu Constantin Marius: Buna ziua, pe data de 29.10.2016 am avut un accident rutier, am acrosat o caruta cu partea dreapta a vagonului rezultand la 2 victime, politia a spus ...