Pentru majoritatea antreprenorilor, contabilitatea este un domeniu tehnic, gestionat de un specialist. În practică însă, o simplă greșeală contabilă poate duce la un dosar penal pentru evaziune fiscală. Diferența dintre o sancțiune contravențională și o infracțiune este uneori subtilă, iar consecințele pot fi extrem de grave.

Acest articol explică, clar și aplicat:

• unde este limita dintre contravenție și infracțiune,

• când răspunde penal administratorul,

• ce rol are expertiza contabilă,

• ce trebuie să faci concret pentru a te proteja.

Unde este linia clară dintre contravenție și infracțiunea de evaziune fiscală și cum o recunoști din timp?

Nu orice eroare în evidențele contabile este evaziune fiscală. Diferența esențială este dată de intenția persoanei și prejudiciul creat bugetului de stat.

Contravenția apare de regulă când:

• există erori materiale de calcul,

• se fac raportări greșite din neglijență,

• apar întârzieri la declarare sau plată,

• nu există scop de fraudare.

Infracțiunea de evaziune fiscală intervine când se probează:

• ascunderea veniturilor impozabile,

• evidențe contabile false,

• deduceri fictive de TVA,

• declarații nereale,

• circuite comerciale fictive.

În practică, o greșeală repetată poate fi interpretată ca mecanism de fraudă, iar dosarul penal se formează rapid, de obicei după un control ANAF.

Cât de mare este răspunderea administratorului pentru greșelile contabilului?

Una dintre cele mai frecvente întrebări este:
„Dacă am contabil, mai răspund eu?”

Răspunsul juridic este: DA, în multe situații.

Administratorul poate răspunde penal pentru evaziune fiscală dacă:

• a cunoscut neregulile și nu a intervenit,

• a beneficiat direct de sumele sustrase,

• a impus sau a tolerat practicile ilegale,

• a semnat documente financiar-contabile false,

• nu a exercitat un minim control asupra contabilității.

Faptul că evidența contabilă este externalizată nu exclude răspunderea penală a administratorului.

Ce rol are expertiza contabilă într-un dosar de evaziune fiscală? Poate schimba totul

În aproape toate dosarele de evaziune fiscală, expertiza contabilă este proba decisivă. Aceasta stabilește:

• dacă fapta este o simplă eroare sau o fraudă,

• prejudiciul real,

• perioada și mecanismul presupusei infracțiuni.

O expertiză bine formulată poate:

• schimba încadrarea faptei din infracțiune în contravenție,

• reduce drastic prejudiciul,

• demonstra lipsa intenției,

• conduce la soluții favorabile (clasare, achitare, renunțare la urmărire penală).

În practică, multe dosare de evaziune se câștigă la nivelul expertizei, nu al declarațiilor.

1. Cum arată o situație reală din practică? (exemplu concret)

Un administrator din domeniul construcțiilor este cercetat pentru deduceri nelegale de TVA, pe baza unor facturi considerate fictive. Prejudiciul inițial stabilit de ANAF: aproximativ 600.000 lei.

După efectuarea unei expertize contabile:

• o parte din operațiuni s-au dovedit reale,

• anumite sume au fost încadrate fiscal greșit,

• prejudiciul real a fost redus la 90.000 lei.

Încadrarea juridică a fost schimbată, iar riscul unei pedepse cu închisoarea a fost major diminuat.

2. Ce spune legea despre evaziunea fiscală – pe scurt, clar și aplicat

Sunt considerate infracțiuni de evaziune fiscală, în esență:

• ascunderea obiectului impozabil,

• evidențele contabile duble,

• declararea de operațiuni fictive,

• reținerea și nevirarea impozitelor și contribuțiilor.

Pedeapsa este, în general, între 2 și 10 ani de închisoare, în funcție de prejudiciu.

Achitarea prejudiciului:

• poate reduce pedeapsa,

• poate duce la soluții mai favorabile,

• dar nu șterge automat răspunderea penală.

3. Care sunt cele mai frecvente greșeli care duc, în practică, la dosare penale?

Cele mai periculoase erori întâlnite în anchetele penale sunt:

• semnarea documentelor fără verificare,

• folosirea facturilor fără documente justificative,

• deducerea TVA fără livrare reală,

• necorelarea evidențelor dintre firmă și contabil,

• lipsa controalelor interne minime,

• ignorarea notificărilor de la ANAF.

De cele mai multe ori, dosarul penal pornește dintr-un control fiscal aparent banal.

4. Care sunt consecințele reale ale unui dosar de evaziune fiscală?

Dincolo de riscul pedepsei, efectele sunt severe:

• popriri pe conturi,

• sechestre pe bunuri personale,

• blocarea activității firmei,

• interdicții în administrarea de societăți,

• afectarea gravă a reputației,

• stres major pentru familie și parteneri.

Chiar și o urmărire penală „în fază incipientă” poate paraliza complet un business.

5. Ce trebuie făcut corect pentru a evita sau limita riscurile penale?

Pentru protecția ta juridică este esențial:

• control periodic al evidențelor contabile,

• solicitarea tuturor documentelor justificative,

• audit preventiv,

• reacție imediată la orice control ANAF,

• consultarea unui avocat penalist specializat în evaziune fiscală din primul moment al verificărilor.

Cea mai mare greșeală nu este eroarea în sine, ci pasivitatea după ce problema a apărut.

Concluzie: Când este momentul potrivit să apelezi la un avocat penalist? Soluția este intervenția timpurie

În majoritatea cazurilor, evaziunea fiscală nu începe cu intenție infracțională, ci cu:

• neglijență,

• lipsa controlului,

• încredere necondiționată în terți.

Diferența dintre o amendă și o condamnare penală este dată, de multe ori, de:

• momentul în care ceri ajutor,

• strategia juridică aleasă,

• modul în care este gestionată expertiza contabilă.

Dacă te afli într-un control fiscal, ai primit acte de la organele de cercetare penală sau suspectezi nereguli serioase în contabilitate, consultă urgent un avocat penalist specializat în evaziune fiscală. O reacție corectă, la timp, poate însemna salvarea ta de la un dosar penal.