Speta ce doresc sa o prezint astazi este – din pacate – una tipica pentru sistemul nostru sanitar. Pot afirma fara riscul unei greseli ca asemenea cazuri pot apare atit in sistemul public cit si cel privat cu precizarea ca speta de mai jos a fost inregistrata impotriva unui spital privat din Bucuresti.
In luna martie 2014 la Spitalul X se naste un copil pentru care scorul Apgar este 10, nasterea fiind prin operatie cezariana.
La 7 zile postnatal investigatiile paraclinice au evidentiat in cazul coproculturii bacili Klebsiella spp. in proportie de 95% sensibili la amikacin, colistin, imipenem, levofloxacin, in rest, rezistent. De asemenea, hemocultura a iesit pozitiv pentru klebsiella pneumoniae, sensibil la amikacin, fosfomycin, biseptol; intermediar la ertapenem, imipenem.
Caracterul nosocomial al infectiei diagnosticate la nou nascut .
Criteriile de definire a infectiei nosocomiale sunt prevazute de catre Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 916 din 27.07.2006 privind aprobarea Normelor de supraveghere, prevenire si control al infectiilor nosocomiale in unitatile sanitare.
Infectia nosocomiala este infectia contractata in unitati sanitare cu paturi (de stat si private), care se refera la orice boala infectioasa
- ce poate fi recunoscuta clinic si/sau microbiologic si pentru care exista dovada epidemiologica a contractarii in timpul spitalizarii/actului medical sau manevrelor medicale;
- care afecteaza pacientul datorita ingrijirilor medicale primite;
- este legata prin incubatie de perioada internarii sale in unitatea respectiva, indiferent daca simptomele bolii apar sau nu apar pe perioada spitalizarii.
Infectiile nosocomiale sunt considerate infectiile care apar la nou-nascut peste 3 zile de viata.
Infectiile neonatale cu debut tardiv (peste 3 zile de viata) se datoreaza conditiilor din mediul intraspitalicesc, germenii implicati fiind: stafilococ coagulazo-negativ, stafilococcus aureus, E. Coli, Klebsiella, Pseudomonas, Enterobacter, Candida, Streptococ, Serratia, Acinetobacter, anaerobi .
Examinarea gravidei pe perioada sarcinii nu a depistat nici o infectie, pe cale de consecinta aceasta nu a fost contractata prealabil internarii in unitatii medicale.
In a 7-a zi de viata, internat fiind in Spitalul X, nou-nascutul a prezentat septicemie dovedita etiologic – septicemie cu klebsiella pneumoniae, identificata prin hemocultura.
Existenta infectiei in ziua 7 de viata indeplineste criteriul nr. 1 din criteriile de definitie a infectiilor nosocomiale ale singelui (anexa II, capitolul IV din Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 916 din 27.07.2006): una sau mai multe hemoculturi ale bolnavului este pozitiva pentru microorganisme si microorganismul izolat din hemocultura nu este in relatie de cauzalitate cu alte infectii ale pacientului
Infectia a fost contractata in unitatea medicala . Legatura de cauzalitate intre spitalizare si infectie
Examinarea gravidei pe perioada sarcinii nu a depistat infectii pe cale de consecinta, infectia nu a fost contractata prealabil internarii in unitatea X
Germenele implicat in etiologia septicemiei a fost identificat la peste 72 de ore de la nastere – in ziua a 7-a de viata extrauterina – deci este exclusa posibilitatea infectiei transplacentare sau a contaminarii fatului in utero sau intrapartum.
Acest lucru este confirma si de catre Certificatul nr. Y emis de catre societatea ce se ocupa cu recoltarea si depozitarea celulelor stem care confirma faptul ca infectia nu exista la momentul nasterii si ca celulele stem recoltate la acel moment sunt apte a fi depozitate.
De asemenea, analizele efectuate ulterior nasterii de catre mama demonstreaza ca aceasta nu putea fi o sursa de infectie din moment ce analiza de urina a scos un rezultat negativ si asta in conditiile in care mama nu avea nici un tratament cu antibiotice prescris de catre medic.
Singura varianta stiintific posibila este aceea ca infectia a fost contractata in spital, pe durata internarii, fiind astfel demonstrat caracterul nosocomial al infectiei.
Raspunderea furnizorului de servicii medicale pentru prejudiciile provocate de catre infectiile nosocomiale
Raspunderea furnizorului de servicii medicale este prevazuta de catre art. 168 (2) din legea 95/2006 “(1) Spitalul asigura conditii de investigatii medicale, tratament, cazare, igiena, alimentatie si de prevenire a infectiilor nozocomiale, conform normelor aprobate prin ordin al ministrului sanatatii publice; (2) Spitalul raspunde, in conditiile legii, pentru calitatea actului medical, pentru respectarea conditiilor de cazare, igiena, alimentatie si de prevenire a infectiilor nozocomiale, precum si pentru acoperirea prejudiciilor cauzate pacientilor.”.
Raspunderea institutiei de sanatate este o raspundere obiectiva fara greseala in temeiul unei obligatii de securitate de rezultat.
Conform literaturii de specialitate, cauzele infectiilor nosocomiale sunt:
(a) prin deficiente in nerespectarea principiilor asepsiei, antisepsiei;
(b) deficiente in sterilizare si mentinerea sterilitatii;
(c) deficiente in respectarea conditiilor adecvate de decontaminare/dezinfectie,
(d) deficiente in comportamentul profilactic al personalului sanitar
In mod cert insitutia sanitara nu si-a respectat obligatiile legale de rezultat impuse de catre art 3 “Fiecare unitate sanitara elaboreaza anual un program propriu de supraveghere, prevenire si control al infectiilor nosocomiale” si art 6 “In toate unitatile sanitare activitatea de supraveghere si prevenire a infectiilor nosocomiale face parte din obligatiile profesionale ale personalului si va fi inscrisa in fisa postului fiecarui salariat” din OMSP 916/2006.
Din analiza actelor medicale reiese ca nu exista o cauza straina de natura a exonera institutia sanitara de raspunderea pentru infectia nosocomiala – fapta unui tert sau eveniment exterior a carui interventie are la origine o forta imprevizibila si irezistibila.