Sunt avocat român specializat în drept penal, cu peste 30 de ani de practică. Am asistat clienți în dosare în care telefonul/laptopul a fost ridicat, s-au făcut copii forensice iar apoi s-au construit acuzații pe „exporturi” din WhatsApp, e-mail, cloud și istorice de locație. În astfel de cauze, diferența dintre o procedură făcută corect și una viciată poate însemna excluderea probei.
Ce este percheziția informatică și ce se copiază, pe intelesul tau. Soluția: înțelege „clonă” vs. „extragere”
Întrebare: „Mi-au luat telefonul. Îmi copiază tot?”
Soluție: În practică, pot ajunge să copieze foarte mult dar legal trebuie să respecte mandatul și procedura.
Legea definește percheziția informatică drept un procedeu de cercetare/descoperire/identificare/strângere a probelor dintr-un sistem informatic sau suport de stocare, prin mijloace tehnice care trebuie să asigure integritatea informațiilor.
Ce se copiază, de regulă, din telefon/laptop
În dosarele reale, apar trei „straturi”:
- Copie forensică („imagine”, „clonă”)
Se face o copie tehnică pentru a păstra integritatea datelor. Legea permite efectuarea de copii pentru asigurarea integrității datelor stocate pe obiectele ridicate. - Extragere logică / export
Liste de apeluri, contacte, SMS, fotografii „vizibile”, fișiere, uneori exporturi din aplicații. - Analiză și selecție
Se filtrează „ce interesează” apoi apar rapoarte: conversații, atașamente, locații, istorice, metadate (când/unde a fost creat un fișier).
Unde se extinde cel mai des: cloud și „alte sisteme”
Dacă, în timpul percheziției se constată că datele căutate sunt într-un alt sistem accesibil din cel inițial, procurorul trebuie să dispună conservarea/copierea și să ceară completarea mandatului de urgență.
Situație reală (din practică)
Scenariul tipic: se ridică telefonul la 06:00, clientul e presat „să deblocheze ca să fie mai ușor”, apoi în zilele următoare apar în dosar exporturi din aplicații și conturi care nu erau menționate clar în mandat. În astfel de cazuri, atacul se construiește pe limitele mandatului, pe cum s-a extins percheziția și pe ce s-a consemnat în acte.
Ce trebuie să conțină mandatul și care sunt limitele? Soluția: verifică 5 elemente
Întrebare: „Au mandat. Înseamnă că pot căuta orice?”
Soluție: Nu. Mandatul trebuie să aibă scop, obiect și perioadă.
Percheziția informatică se dispune, în urmărirea penală, de judecătorul de drepturi și libertăți, la cererea procurorului, în camera de consiliu, cu participarea procurorului obligatorie iar mandatul/încheierea trebuie să includă elemente esențiale (inclusiv perioada, scopul și sistemul/supportul vizat).
Cele 5 verificări pe care le fac imediat
- Perioada pentru care e emis mandatul și intervalul în care poate fi executat.
- Scopul (ce anume caută).
- Dispozitivul / suportul (telefon X, laptop Y, medii externe).
- Persoana vizată (dacă e cunoscută) și legătura cu fapta.
- Extinderea în alt sistem (cloud/alte device-uri): dacă s-a respectat regula completării mandatului.
Greșeală frecventă a justițiabililor
„Nu citesc mandatul, semnez și gata.”
Consecință reală: ratezi momentul în care puteai cere consemnarea obiecțiilor și creezi impresia de „acceptare”.
Parole, biometrie, consimțământ: ce e obligatoriu? Soluția: nu confunda „cooperarea” cu „autoacuzarea”
Întrebare: „Sunt obligat să dau PIN-ul sau să deblochez cu FaceID?”
Soluție: Nu te grăbi. În penal, există un principiu clar: suspectul/inculpatul nu e obligat să contribuie la propria acuzare.
Ce contează în practică:
- Consimțământul dat „pe fugă” poate bloca ulterior argumente.
- Deblocarea voluntară poate fi interpretată ca facilitare a accesului (și se va lucra masiv pe date).
- Diferența dintre „am consimțit” și „am fost constrâns” devine decisivă în contestare.
Replici scurte care te protejează (în caz de urgență)
Spui calm, fără explicații lungi, și ceri consemnare:
- „Nu consimt la accesarea conturilor/dispozitivului fără avocat. Vă rog să consemnați.”
- „Solicit avocat. Nu ofer parole/coduri în lipsa apărătorului.”
Care sunt indicatorii de neregularitate procedurală? Soluția: caută 7 semne care duc la excludere
Întrebare: „Cum îmi dau seama că au lucrat greșit?”
Soluție: Verifici prezența persoanelor obligatorii, procesul-verbal și depășirea mandatului.
7 „steaguri roșii” pe care le atac frecvent
- Percheziția nu se face în prezența suspectului/inculpatului, deși legea o cere.
- Nu a lucrat un specialist sau nu e clar cine a efectuat operațiunile.
- Proces-verbal incomplet: legea cere mențiuni concrete (cine, ce dispozitive, ce activități, ce date au fost descoperite, semnături).
- Nu sunt enumerate activitățile (doar formule generale).
- Nu sunt enumerate datele descoperite (sau se indică vag).
- S-a intrat în „alt sistem” (cloud/conturi) fără completarea mandatului, deși legea impune această etapă.
- Expunere nejustificată a vieții private (obligația organelor este să evite publicitatea nejustificată).
Cum contești legal și când lovești cel mai eficient? Soluția: strategie de cameră preliminară + excluderea probei
Întrebare: „Unde și când cer excluderea?”
Soluție: Țintești camera preliminară și formulezi cereri/excepții pe legalitatea probelor.
Obiectul camerei preliminare este verificarea legalității sesizării instanței și esențial pentru tine, legalitatea administrării probelor și a actelor de urmărire penală.
Judecătorul comunică părților dreptul de a formula cereri/excepții și termenul (de regulă, nu mai scurt de 20 de zile).
„Motorul” juridic: art. 102 C. proc. pen.
- Probele obținute nelegal nu pot fi folosite.
- Nulitatea actului de autorizare/administrare determină excluderea probei și înlăturarea mijlocului de probă din dosar.
- Pot fi excluse și probele derivate dacă provin direct din proba nelegală și nu puteau fi obținute altfel.
Ce fac corect clienții care „își salvează dosarul”
- Mă sună în aceeași zi (nu după prima audiere).
- Strângem actele (mandat, PV, ordonanțe, rapoarte).
- Identificăm viciul „tare” (prezență, specialist, depășire mandat, PV).
- Formulăm cereri punctuale: nulitate + excludere + derivată, unde se aplică.
Ce faci imediat după ridicare (backup, conturi, securizare)? Soluția: protejează-ți conturile fără să agravezi situația
Întrebare: „Mi-au luat telefonul/laptopul. Ce fac în primele ore?”
Soluție: Notezi, securizezi, nu ștergi, nu improvizezi.
Primele 30–60 de minute
- Notează: dată/oră, cine a ridicat, ce dispozitive (model/serie), ce acte ai primit.
- Cere: copie după procesul-verbal (în mod obișnuit se lasă copie la persoana vizată).
- Nu da declarații „ca să termini repede”. (Discuția despre calitate și drepturi o gestionezi cu avocat.)
În aceeași zi: securizare conturi (fără distrugere de probe)
- Schimbă parolele pentru conturile principale (e-mail/Apple/Google).
- Activează 2FA și revocă sesiunile necunoscute.
- Fă inventar: ce backup-uri există (iCloud/Google Drive) ca să știi ce poate apărea în dosar.
- Nu șterge conversații/fișiere. În multe dosare, „ștergerea” devine capăt de acuzare sau argument de rea-credință.
FAQ – întrebări reale din practica
„Pot să copieze și pozele personale?”
Tehnic, da. Legal, trebuie să existe mandat și să fie respectate limitele și obligația de a evita expunerea nejustificată a vieții private.
„Dacă găsesc altceva decât caută, e legal?”
Dacă datele sunt într-un alt sistem accesibil din cel inițial, regula este conservare/copiere și completarea mandatului.
„Cât durează până îmi primesc telefonul înapoi?”
Depinde de complexitate și de volumul de analiză. În practică poate fi de la săptămâni la luni. Ce schimbă situația este strategia: cereri motivate, delimitarea relevanței, contestarea operațiunilor nelegale.
„Dacă am semnat procesul-verbal, mai pot contesta?”
Da. Important este ce s-a consemnat și dacă procedura a respectat cerințele legale (inclusiv conținutul obligatoriu al PV).
„Care e cea mai mare greșeală?”
Să intri la audiere fără avocat și să crezi că „explici tu”. În penal, ordinea corectă este: drepturi → probe → strategie.
Citește (ca să stai mai mult în control și să eviți greșelile clasice)
Pentru continuitate pe blog (aceleași soluții, pe situații apropiate), recomand:
- Percheziția domiciliară: ce are voie poliția și ce NU (telefon, laptop, acte)? – Cabinet de Avocatura Costache Ovidiu Mihai Blog
- Declarațiile date fără avocat: cum îți poate fi afectată apărarea – Cabinet de Avocatura Costache Ovidiu Mihai Blog
- Ce faci în primele 2 ore după ce ești citat, percheziționat sau reținut? Cum eviți greșelile care te pot costa dosarul – Cabinet de Avocatura Costache Ovidiu Mihai Blog
- Prima prezentare la poliție, parchet sau instanță în orașul tău – Cum ajungi pregătit și îți protejezi drepturile? Soluția practică, pas cu pas – Cabinet de Avocatura Costache Ovidiu Mihai Blog
Cost estimativ
Intervenție rapidă (telefon/WhatsApp + orientare procedurală + listă acte): de regulă 500–1.500 lei.
Analiză acte + strategie scrisă (inclusiv puncte de atac pe mandat/PV): frecvent 1.500–4.500 lei.
Cameră preliminară (cereri/excepții + excludere probe + contestație, dacă e cazul): frecvent 3.000–12.000 lei, în funcție de volum, număr de dispozitive și complexitate.
Disclaimer: costurile și termenele sunt orientative. Pot crește după analiza completă a actelor/probelor, în funcție de termenele instanțelor și de conduita părții adverse.
Concluzie: dacă telefonul/laptopul intră în dosar, apărarea începe din primele ore
Percheziția informatică nu este „o simplă copiere”. Este o procedură cu mandat, limite, persoane obligatorii și proces-verbal cu conținut strict. Când aceste reguli sunt încălcate, ai o șansă reală la excluderea probei – dar doar dacă ataci la timp și corect, în special în camera preliminară.
Telefon / WhatsApp 24/7: 0744.33.79.15