Home » Gandurile si sfaturile unui avocat » Currently Reading:

Cultura obtinerii condamnarilor cu orice pret

March 20, 2012 Gandurile si sfaturile unui avocat No Comments

Exista un pasaj faimos in lumea juridica anglo-saxona din pacate  necunoscut si de catre procurorii romani. Acest pasaj face parte din sentinta Curtii Supreme a SUA, pronuntata de catre judecatorul George Sutherland in anul 1935 in cazul Berger v. United States amintind procurorului de caz faptul ca „datoria unui procuror nu este de a cistiga cazul ci de a vedea ca justitia este infaptuita

De-a lungul timpului petrecut pe holurile instantelor si parchetelor am observat, cu tristete, faptul ca procurorii din Romania nu reusesc sa atinga acest ideal al aparatorilor drepturilor si  intereselor cetatenilor, al societatiii in general. S-a publicat in presa sau se mentioneaza in discutiile dintre avocati de prea multe ori dosare instrumentate prin presiuni asupra martorilor, inculpatilor, dovezilor interpretate intr-o maniera evidenta impotriva invinuitilor (asa zisele decodari ale convorbirilor telefonice interceptate fara a exista o marturie in acest sens), colaje ale interceptarilor, expertize eronate, etc.

Avocatul apararii incearca sa faca tot ce tine de el pentru a servi cit mai bine interesul clientului, dar uneori intelege ca jocul este deja facut si cartile sunt impartite impotriva lui. In mod cert, nici un avocat nu poate cistiga toate dosarele, atit datorita faptului ca resursele acuzarii sunt cu mult peste ce isi poate permite apararea cit si faptului ca judecatorii au o tendinta de a da credibilitate sustinerilor acuzarii (uneori conteaza si faptul daca clientul este simpatic sau nu). Acuzatii deseori chiar au savirsit o fapta, chiar daca nu chiar in conditiile si modalitatea pe care o sustin procurorii.

Am observat ca prea multi procurori de sedinta au dezvoltat o cultura in baza careia obtinerea unei condamnari este unicul rezultat dorit, orice alta solutie este un esec. Ei nu concep faptul ca o achitare (sau orice alta solutie ce nu implica o condamnare) este, poate, unica solutie corecta. Nu este greu sa observi cum aceasta pozitie fata de rezultatul unui proces pune o presiune maxima pe umerii procurorilor astfel incit acestia apeleaza la mijloace aflate la limita maxima a interpretarii legilor procedurale ca sa obtina rezultatul dorit.

Atit presa cit si politicienii numesc judecatorii ca fiind lipsiti de exigenta (sau suspecti ca au luat mita) atunci cind sanctioneaza procedural derapajele procurorului sau ale politiei care au drept rezultat incalcarile drepturilor invinuitului. O aparare efectuata intr-un mod viguros este numita „chichita avocateasca”. Parchetul rasplateste condamnarile obtinute dar nu si procurorii care decid sa nu trimita in judecata dosare ale caror probatoriu nu este suficient de puternic sa inlature indoiala cu privire la fapta si autor. Ba dimpotriva, chiar este posibil ca un asemenea procuror sa fie sanctionat.

In final, problema sta in cultura societatii romanesti din acest moment. Atit timp cit publicul continua sa puna semnul egalitatii intre infaptuirea justitiei si rata condamnarilor obtinute (astfel cum se observa in toate bilanturile activitatii DNA si DIICOT), aceasta cultura a obtinerii condamnarilor cu orice pret nu va dispare.

Comment on this Article:







Related Articles:

Ionel Teodoreanu despre avocati ( La Medeleni)

May 28, 2017

Avocatii care parasesc Palatul Justitiei sint unanim istoviti. Toata lumea ii cunoaste si-i saluta. Ei se inrudesc cu intregul judet, caci toti cetatenii le sint clienti. Pavajul pe care calca e o afacere de ei pledata. Casa in dreptul careia sint, de ei a fost evacuata, inchiriata, vinduta, donata sau ipotecata. Omul pe care-l saluta […]

Sunt onorariile avocațiale prea mari?

March 11, 2016

Totul a început cu tendința din ce in ce mai pregnanta a instantelor de judecata de a diminua onorariile avocaților în cadrul proceselor civile. Apoi s-a continuat in spatiul public si pe retelele de socializare exista multe discutii despre onorariile avocatilor si despre cit de scazute ar trebui sa fie acestea. Inainte de a discuta […]

Nepublicarea in Monitorul Oficial al Ordinelor emise de catre Ministerul Afacerilor Interne. O incalcare a legii aprobata de Curtea de Apel.

August 30, 2013

Intr-o speta recenta – aflata pe rolul Curtii de Apel Constanta si devenita irevocabila prin nerecurare datorita faptul ca instanta de recurs ICCJ ar fi stabilit termen in decembrie 2014 si clientul a renuntat – s-a pus in discutie inlaturarea efectelor juridice produse de catre Ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr 400 / 2004 privind regimul […]

Ce mai face medierea?

February 27, 2013

Avind in ultimul timp citeva medieri ce nu au reusit (fara a fi culpa mediatorului, dimpotriva, acesta a depus toate eforturile sa se finalizeze cu succes dar nu am avut cu cine discuta) m-am gindit sa mai scriu ceva pe tema asta. Din ceea ce s-a scris sau discutat – cu mai mult sau mai […]

Si totusi, nu sunt impotriva medierii

February 6, 2013

Dupa toate acuzele primite din partea mediatorilor tin sa spun ca nu sunt impotriva medierii. Am participat la cursuri de pregatire a mediatorilor (fara sa dau examenul, nu asta ma interesa), ca si practica insist pe tranzactii in afara instantelor si chiar folosesc medierea inainte de a depune actiune in instanta in litgiile de malpraxis […]

Membru al INTERNATIONAL ASSOCIATION OF PENAL LAW

Membru al INTERNATIONAL ASSOCIATION OF PENAL LAW