Home » Experienta si practica unui avocat » Currently Reading:

Executarea silita a institutiilor publice.Inlaturarea OG 22/2002

March 23, 2012 Experienta si practica unui avocat No Comments

In ultimul timp am observat o practica din ce in ce mai prezenta in materia recuperarii creantelor agentilor economici fata de institutiile publice si anume refuzul unitatilor de trezorerie de institui poprirea dispusa de executorul judecatoresc . Aceste refuzuri sunt intemeiate pe dispozitiile OG 22/2002 insa acestea sunt interpretate intr-un mod mai mult decit tendentios in defavoarea creditorilor.

Din aceasta cauza, voi posta citeva motivari din sentinte judecatoresti in baza carora instantele de judecata au validat popririle instituite si au inlaturat fie aplicarea intregului act normativ OG 22/2002, fie doar a termenului de 6 luni prevazut de acesta.

I. Statul si institutiile publice au indatorirea de a veghea la respectarea principiului legalitatii si de executa de bunavoie hotararile judecatoresti de condamnare a lor, termenul rezonabil prev. de art. 6 fiind aplicabil si faza executarii silite (a se vedea, in acest sens, cauza Ruianu c. Romaniei, cauza Pini s.a. contra Romaniei, Sandor c. Romaniei, V. Ionescu c. Romaniei, Sabin Popescu c. Romaniei). Cu alte cuvinte, refuzul autoritatilor de a aloca sumele necesare platii debitului constituie si o atingere adusa dreptului prevazut de art. I Protocolul I. ”

2. Pe cale de consecinţă, dacă se refuză sau se omite executarea unei hotărâri, ori se întârzie executarea sa, garanţiile art. 6 îşi pierd raţiunea. Mai mult, Curtea a apreciat că pretenţia că reclamantul ar trebui să recurgă la executarea silită nu este oportună, deoarece acesta pe parcursul unei proceduri judiciare a obţinut o creanţă împotriva statului, respectiv împotriva unei instituţii publice. De asemenea, a pretinde creditorului că pentru realizarea creanţei sale ar trebui să formuleze o nouă acţiune pentru obligarea debitoarei de a prevedea în buget sumele necesare îndestulării sale ar reprezenta o sarcină oneroasă pentru partea care deja a stabilit dreptul său pe cale judecătorească.

3. In lumina jurisprudentei CEDO accesul liber la justitie ar fi iluzoriu daca ordinea juridica intema a statului contractant ar permite ca o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila sa ramana inoperanta in detrimentul uneia dintre parti (vezi cauza Sandor contra Romaruei 2005, cauza Sacaleanu contra Romaniei 2007) iar in cazul refuzului organelor administratiei publice ale statului de a executa 0 hotarare judecatoreasca garantiile conferite de art.6 din Conventie de care beneficiazii justitiabilul pierd orice ratiune de a exista.

4. Raportat la hotararea pronuntata de Curtea Europeana a Drepturilor Omului in cauza Sandor vs. Romania, instanta apreciaza ca dispozi1iile art. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 22/2002, astlel cum au fost modificate prin Legea nr. 110/2007, care instituie un termen de 6 luni in favoarea debitorului institutie publica, pentru a-si indeplini obligatia de plata, termen in care debitorul nu poate fi supus executarii silite, chiar conditionat de probarea lipsei fondurilor alocate pentru executarea obligatiei de plata, constituie o incalcare a dreptului creditorului la un proces echitabil, contrara prevederilor art. 6 alin. 1 din Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor fundamentale.  Drept urmare, constatand existenta unui conflict intre dispozi1iile art. 2 din Ordonan1a Guvernului nr. 22/2002, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 110/2007 si prevederile art. 6 din Conventia pentru apararea Drepturilar Omului si a Liberta1ilor Fundamentale, instanta, in baza art. 11 si 20 alin. 2 din Constitutie, avand in vedere forta supralegislativa a tratatelor internationale in materia drepturilor omului in dreptul intern, va inlatura de la aplicare dispozitiile art. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 22/2002, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 110/2007.

5. Cu privire la refuzul executorului judecatoresc de a realiza acte de executare, inainte de trecerea unei termen de 6 luni de la data somatiei, instantele au retinut caracterul nelegal al acestei conduite. Instanta a  retinut ca obligativitatea executorului judecatoresc este de a realiza executarea silita, inlaturand termenul de 6 luni.

6. Alt aspect important retinut de catre instante este ca Ministerul Finantelor Publice are calitatea de tert poprit, trezoreria fiind organizata in cadrul acestei structuri centrale, iar institutiile publice putand derula operatiuni de casa numai prin unitatile de trezorerie, conform art. 59 din cadrul Legii 273/2006. Trebuie mentionat ca derularea unei cereri de validare a popririi, in contradictoriu cu structuri functionale precum administratiile financiare ori unitatile de trezorerie, lipseste de efecte prevederile art. 460 alin. 4 C. pr. civila, care retin ca hotararea data asupra validarii devine titlu executoriu in raport cu tertul poprit.

 

Comment on this Article:







Related Articles:

Instructiuni de aplicare a prevederilor cu privire la solutionarea contestatiilor împotriva actelor administrative fiscale

June 2, 2011

Instructiunile au ca obiect aplicarea prevederilor din Codul de procedura fiscala referitoare la solutionarea contestatiilor formulate impotriva actelor administrative fiscale. La data intrarii in vigoare a noului ordin se abroga prevederile Ordinului presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala nr. 519/2005 privind aprobarea Instructiunilor pentru aplicarea titlului IX din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de […]

Executari silite ale ANAF – necomunicarea actelor fiscale

November 30, 2010

In ultima perioada de timp, pe fondul lipsei de fonduri la bugetul statului si a presiunii ce se pune pe functionarii publici din cadrul ANAF, am observat o tendinta a organelor fiscale de a forta limitele legii astfel incit sa colecteze cit mai multi bani la buget chiar daca mijloacele folosite sunt, uneori, mai „neortodoxe”. […]

Membru al INTERNATIONAL ASSOCIATION OF PENAL LAW

Membru al INTERNATIONAL ASSOCIATION OF PENAL LAW