Pensia de întreținere, cunoscută și sub denumirea de pensie alimentară, reprezintă o obligație legală esențială pentru părinții care nu locuiesc cu copilul lor minor, având rolul de a asigura resursele necesare pentru creșterea, educația și bunăstarea acestuia.
Am mai scris postari cu tematica pensiei de intretinere aici, aici, aici si aici.
Acest articol îți oferă informații actualizate, detaliate și optimizate pentru a te ajuta să înțelegi tot ce trebuie să știi despre pensia de întreținere pentru minori, inclusiv formula de calcul, drepturile și obligațiile părinților, precum și sfaturi practice pentru o gestionare eficientă.
Ce este pensia de întreținere pentru minori?
Pensia de întreținere este contribuția financiară sau în natură pe care un părinte o datorează copilului său minor, conform art. 499 din Codul Civil, pentru a-i asigura cele necesare traiului, educației și pregătirii profesionale. Această obligație revine ambilor părinți, indiferent dacă sunt căsătoriți, divorțați sau trăiesc în concubinaj, și se aplică în special părintelui care nu locuiește cu copilul (părintele nerezident).
Pensia de întreținere este un drept al copilului, nu al părintelui care îl îngrijește, ceea ce înseamnă că suma plătită trebuie utilizată exclusiv pentru nevoile minorului. Legislația subliniază solidaritatea părinților în îndeplinirea acestei obligații, ținând cont de veniturile și posibilitățile financiare ale fiecăruia.
Cum se calculează pensia de întreținere?
Calculul pensiei de întreținere se bazează pe prevederile art. 529 din Codul Civil, care stabilesc cuantumul în funcție de venitul lunar net al părintelui plătitor și de numărul de copii minori. Formula de calcul este următoarea:
-
Pentru un copil: până la 1/4 (25%) din venitul lunar net al părintelui plătitor.
-
Pentru doi copii: până la 1/3 (33,3%) din venitul lunar net.
-
Pentru trei sau mai mulți copii: până la 1/2 (50%) din venitul lunar net.
Exemplu practic de calcul
Să presupunem că un părinte are un venit lunar net de 6.000 de lei în 2025:
-
Un copil: 6.000 × 1/4 = 1.500 lei/lună.
-
Doi copii: 6.000 × 1/3 = 2.000 lei/lună (adică aproximativ 1.000 lei per copil).
-
Trei copii: 6.000 × 1/2 = 3.000 lei/lună (adică 1.000 lei per copil).
Ce venituri se iau în calcul?
La stabilirea pensiei, instanța ia în considerare veniturile nete permanente ale părintelui plătitor, cum ar fi:
-
Salariul net.
-
Veniturile din activități independente.
-
Pensii (cu excepția indemnizațiilor cu destinație specială, cum ar fi indemnizația de handicap, conform Legii nr. 448/2006).
-
Veniturile din chirii sau alte surse constante.
Sporurile, primele sau bonusurile sunt incluse doar dacă au caracter permanent. Veniturile ocazionale, cum ar fi diurnele sau orele suplimentare, nu sunt de obicei luate în calcul. Dacă părintele locuiește în străinătate, instanța poate solicita informații despre veniturile realizate în țara respectivă, dar, în absența acestora, se poate raporta la salariul minim pe economie din România.
Situații speciale: părinți fără venituri
Dacă părintele plătitor nu are venituri declarate, pensia se calculează pe baza salariului minim pe economie din 2025 (în prezent, salariul minim brut este de 3.700 lei, ceea ce înseamnă un net de aproximativ 2.200 lei, dar valoarea exactă poate varia în funcție de modificările legislative). De exemplu, pentru un copil, pensia ar fi: 2.200 × 1/4 = 550 lei/lună.
În cazuri excepționale, instanța poate stabili o sumă fixă, care să nu depindă de fluctuațiile veniturilor, pentru a asigura stabilitatea financiară a copilului.
Pensia în natură
Pe lângă plata în bani, pensia de întreținere poate fi prestată în natură, prin furnizarea de hrană, îmbrăcăminte, rechizite școlare sau alte bunuri necesare copilului. Această modalitate trebuie agreată de ambii părinți sau stabilită de instanță și este mai puțin frecventă.
Drepturile și obligațiile părinților
Drepturile părinților
-
Dreptul la informare: Părintele care plătește pensia are dreptul să fie informat despre modul în care sunt utilizate sumele pentru copil, deși nu poate controla direct cheltuielile.
-
Dreptul de a solicita modificarea pensiei: Dacă veniturile sau nevoile copilului se schimbă, părintele plătitor poate cere instanței majorarea, reducerea sau încetarea plății pensiei, conform art. 531 Cod Civil.
-
Dreptul la vizită și relație cu copilul: Plata pensiei nu condiționează dreptul părintelui nerezident de a menține o relație cu copilul, iar instanța poate stabili un program de vizită.
Obligațiile părinților
-
Plata regulată a pensiei: Părintele nerezident este obligat să plătească pensia la termenele stabilite (de obicei lunar). Neplata poate atrage sancțiuni, inclusiv executarea silită sau chiar infracțiuni penale, conform art. 378 Cod Penal, cu pedepse de la 6 luni la 3 ani de închisoare.
-
Contribuția ambilor părinți: Chiar dacă unul dintre părinți plătește pensia, celălalt contribuie prin îngrijirea zilnică a copilului, care poate fi cuantificată (ex. folosința locuinței, pregătirea hranei).
-
Informarea instanței: Dacă apar schimbări semnificative în situația financiară, părintele plătitor trebuie să notifice instanța pentru a ajusta cuantumul pensiei.
Până când se plătește pensia de întreținere?
Pensia de întreținere se plătește, de regulă, până la împlinirea vârstei de 18 ani a copilului. Totuși, conform art. 499 alin. (3) Cod Civil, obligația continuă până la 26 de ani dacă copilul își continuă studiile (ex. facultate, master), cu condiția ca acesta să nu aibă alte surse de venit. În cazuri excepționale, pentru copiii cu dizabilități care nu se pot întreține singuri, pensia poate fi acordată pe viață.
Cum se stabilește pensia de întreținere?
Pensia de întreținere poate fi stabilită în trei moduri:
-
Acord între părinți: Părinții pot conveni asupra cuantumului și modalității de plată, autentificând acordul la un notar public. Aceasta este cea mai rapidă și mai puțin costisitoare metodă.
-
Instanța de judecată: În lipsa unui acord, instanța de tutelă decide cuantumul pensiei, luând în considerare veniturile părintelui, nevoile copilului și raportul de anchetă psihosocială.
Cererea pentru stabilirea pensiei se depune la judecătoria de la domiciliul minorului și poate fi introdusă fie separat, fie în cadrul unui proces de divorț sau de stabilire a autorității părintești.
Ce se întâmplă în caz de neplată?
Neplata pensiei de întreținere este considerată infracțiune și poate duce la:
-
Poprirea veniturilor: Instanța poate dispune reținerea sumei direct din salariu sau alte venituri.
-
Executarea silită: Vânzarea bunurilor mobile sau imobile ale părintelui debitor.
-
Sancțiuni penale: Conform art. 378 Cod Penal, neplata cu rea-credință timp de 3 luni poate atrage amendă sau închisoare.
Părintele care nu primește pensia poate solicita executarea silită prin intermediul unui executor judecătoresc.
Sfaturi pentru optimizarea procesului
-
Documentează-ți veniturile: Prezintă instanței sau notarului dovezi clare ale veniturilor (fluturași de salariu, declarații fiscale) pentru a evita calculul pe baza salariului minim.
-
Consultă un avocat: ma poti contacta la email mihai.costache[@]procese-avocat.ro sau telefon 0744 33 49 75
-
Păstrează dovezile plăților: Transferurile bancare sau chitanțele sunt esențiale pentru a demonstra că ți-ai îndeplinit obligațiile.
-
Actualizează acordul: Dacă situația financiară sau nevoile copilului se schimbă, solicită modificarea pensiei pentru a evita conflictele.
Concluzie
Pensia de întreținere pentru minori este un mecanism legal menit să asigure bunăstarea copiilor, indiferent de situația familială a părinților. În 2025, calculul acesteia se bazează pe veniturile nete ale părintelui plătitor, cu procente clar definite în funcție de numărul de copii, iar drepturile și obligațiile părinților sunt strict reglementate pentru a proteja interesul superior al minorului. Fie că optezi pentru un acord amiabil, mediere sau intervenția instanței, este esențial să fii informat și să acționezi responsabil.
Dacă ai nevoie de asistență juridică sau vrei să clarifici aspecte legate de pensia de întreținere, contactează-ma la email mihai.costache[@]procese-avocat.ro sau telefon 0744 33 49 75.
Protejează-ți drepturile și asigură-te că nevoile copilului tău sunt acoperite