Cabinetul meu de avocatură se confruntă frecvent cu situații în care clienții sau familiile lor ne întreabă: Ce drepturi am dacă sunt arestat preventiv?
Este esențial de știut că arestarea preventivă nu înseamnă vinovăție, ci doar o măsură temporară. Legea română, Codul de procedură penală și Convenția Europeană a Drepturilor Omului garantează o serie de drepturi fundamentale pentru persoana arestată preventiv.
Dreptul la avocat în arest preventiv
- Art. 83 lit. c C.proc.pen.: dreptul la avocat ales sau din oficiu.
- Art. 90 C.proc.pen.: asistența juridică este obligatorie când inculpatul este arestat preventiv.
🔹 În practică, avocatul are obligația de a fi prezent la audieri, de a discuta confidențial cu clientul și de a depune cereri și contestații.
🔹 Lipsa avocatului atrage nulitatea absolută a actelor procedurale.
Dreptul de informare și audiere
- Art. 209 alin. (6) C.proc.pen.: inculpatul trebuie informat imediat, în limba pe care o înțelege, asupra motivelor arestării.
- Art. 225 C.proc.pen.: judecătorul de drepturi și libertăți audiază inculpatul înainte de arestare.
🔹 Orice lipsă de informare sau audiere corectă este motiv de contestație a arestării preventive.
Condițiile de detenție și drepturi conexe
Drept la vizite și corespondență
- Legea 254/2013: persoanele arestate preventiv au dreptul la vizite și la corespondență supravegheată.
Dreptul la convorbire cu avocatul
- Art. 62 alin. (3) Legea 254/2013: întrevederile cu avocatul trebuie să fie confidențiale.
Dreptul la asistență medicală
- Art. 72 și urm. Legea 254/2013: acces la medic generalist și specialist.
🔹 În practică, cabinetul nostru a formulat plângeri când clienții nu primeau tratament medical sau li se restricționau vizitele.
Ce se întâmplă dacă drepturile nu sunt respectate
- Încălcarea dreptului la apărare → nulitate absolută (art. 281 C.proc.pen.).
- Încălcarea condițiilor de detenție, vizite sau convorbiri → plângere la judecătorul de supraveghere (Legea 254/2013, art. 56).
- Tratament degradant sau inuman → posibilă sesizare CEDO (art. 3 Convenția Europeană a Drepturilor Omului).
Ce poți face dacă ești arestat preventiv
- Plângere la judecătorul de drepturi și libertăți împotriva ordonanței de reținere sau arestare (art. 204 C.proc.pen.).
- Contestație împotriva arestării preventive (art. 204 alin. 4 C.proc.pen.).
- Plângere la judecătorul de supraveghere a privării de libertate pentru condiții de detenție sau vizite.
- Sesizare CEDO, după epuizarea căilor interne de atac.
Concluzie
Arestarea preventivă este o măsură excepțională și temporară. Respectarea drepturilor persoanei arestate face diferența între un proces echitabil și un abuz procedural. Din experiența noastră, succesul în apărarea unei persoane arestate depinde de:
- un avocat prezent și activ,
- contestarea imediată a măsurii,
- monitorizarea respectării condițiilor de detenție și de vizită.
Cabinetul nostru acordă asistență juridică completă persoanelor arestate preventiv și familiilor acestora, pentru a le garanta un proces corect și respectarea demnității umane.
Întrebări frecvente (FAQ) despre arestul preventiv
1. Cât timp pot fi arestat preventiv în România?
Durata inițială a arestului preventiv este de 30 de zile (art. 236 alin. 1 C.proc.pen.). Aceasta poate fi prelungită succesiv, fiecare prelungire fiind de maximum 30 de zile, dar durata totală nu poate depăși:
-
180 de zile în urmărirea penală;
-
durata maximă prevăzută de lege pentru infracțiunea cercetată în faza de judecată.
2. Pot să vorbesc la telefon dacă sunt arestat preventiv?
Da. Conform art. 65 din Legea 254/2013, persoanele arestate preventiv au dreptul la convorbiri telefonice, sub supraveghere, cu respectarea regulamentului penitenciarului.
3. Am dreptul să îmi vizitez familia dacă sunt arestat preventiv?
Da. Art. 68 din Legea 254/2013 garantează dreptul la vizite. Numărul, durata și condițiile vizitelor sunt stabilite de administrația locului de detenție, dar nu pot fi suprimate nejustificat.
4. Ce pot face dacă nu am primit avocat la audiere?
Neprezentarea avocatului atunci când asistența juridică este obligatorie (art. 90 C.proc.pen.) atrage nulitatea absolută a actelor procedurale. Poți formula contestație împotriva arestării preventive și plângere împotriva actelor efectuate fără avocat.
5. Pot contesta condițiile din arest?
Da. Conform art. 56–57 din Legea 254/2013, poți formula plângere la judecătorul de supraveghere a privării de libertate pentru lipsa de igienă, supraaglomerare sau lipsa tratamentului medical.
6. Pot sesiza CEDO dacă drepturile nu îmi sunt respectate?
Da, după ce ai epuizat căile interne de atac (contestații și plângeri în România), poți sesiza Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru încălcarea art. 3 CEDO (interzicerea tratamentelor inumane sau degradante) și art. 6 CEDO (dreptul la un proces echitabil).
Concluzie
Arestarea preventivă este o măsură excepțională și temporară. În orice situație, persoana arestată are dreptul la avocat, la informare, la vizite, la convorbiri telefonice și la asistență medicală. Dacă aceste drepturi nu sunt respectate, există căi legale prin care se poate obține remedierea situației.