Divorțul implică nu doar despărțirea emoțională, ci și împărțirea bunurilor comune acumulate în timpul căsătoriei. Partajul bunurilor este un proces esențial, reglementat de Codul Civil român și Codul de Procedură Civilă, care poate fi realizat amiabil sau prin instanță, în funcție de regimul matrimonial ales.
Ce este partajul bunurilor și cum funcționează?
Partajul reprezintă împărțirea bunurilor comune ale soților la divorț, fie prin acord amiabil, fie prin decizie judecătorească.
În România, procesul depinde de regimul matrimonial ales: comunitate legală de bunuri, separație de bunuri sau comunitate convențională. Conform Art. 339 Cod Civil, în regimul comunității legale, bunurile dobândite în timpul căsătoriei sunt comune și se împart, de regulă, în mod egal.
Regimurile matrimoniale: ce trebuie să stii
Regimul matrimonial influențează direct modul în care se împart bunurile la divorț. Iată cele trei tipuri reglementate de Codul Civil:
- Comunitatea legală de bunuri (implicită):
- Bunurile dobândite în timpul căsătoriei (venituri, proprietăți, investiții) sunt considerate comune în devălmășie (Art. 339 Cod Civil).
- La divorț, fiecare soț primește 50% din masa comună, de regula.
- Excepție: bunurile proprii nu se împart (detaliate mai jos).
- Separația de bunuri:
- Fiecare dintre soţi este proprietar exclusiv în privinţa bunurilor dobândite înainte de încheierea căsătoriei, precum şi a celor pe care le dobândeşte în nume propriu după această dată (Art. 360 Cod Civil).
- Bunurile cumpărate împreună devin proprietate in devalmasie.
- Dacă un soț a contribuit mai mult, se poate calcula o creanță de participare pentru echilibru.
- Comunitatea convențională:
- Soții pot stabili reguli personalizate printr-o convenție notarială.
- La divorț, se respectă clauzele convenite, cu verificarea echității de către instanță.
Notă: Regimul matrimonial încetează la data cererii de divorț sau, la cerere, de la separația în fapt (Art. 385 Cod Civil). Actele frauduloase post-separație pot fi anulate (Art. 386 Cod Civil).
Bunuri comune vs. bunuri proprii: ce se imparte?
Un pas crucial în partaj este diferențierea între bunuri comune și bunuri proprii, conform Art. 339-340 Cod Civil.
Bunuri comune (se împart)
- Venituri din muncă, pensii, chirii din bunuri comune.
- Proprietăți cumpărate în timpul căsătoriei (apartamente, mașini, terenuri).
- Investiții sau economii realizate împreună.
- Fructele bunurilor comune (ex. dobânzi bancare).
Bunuri proprii (nu se împart)
- Bunuri moștenite, donate sau legate (Art. 340 lit. a Cod Civil).
- Obiecte de uz personal (haine, bijuterii).
- Bunuri necesare profesiei (unelte, echipamente, exceptând fondul de comerț).
- Drepturi de proprietate intelectuală, premii, manuscrise.
- Despăgubiri pentru prejudicii morale sau materiale.
- Bunuri obținute prin înlocuirea unui bun propriu (ex. vinzi o moștenire și cumperi altceva).
- Fructele bunurilor proprii (ex. chiria unui apartament moștenit).
Important: Dovada calității de bun propriu se face prin acte autentice sau inventare notariale (Art. 343 Cod Civil). Fără dovezi, bunul este prezumat comun.
Cum se face partajul: amiabil sau judiciar?
Partajul poate fi realizat în două moduri: amiabil (prin acord) sau judiciar (prin instanță). Iată pașii principali:
Partajul amiabil
- Cum funcționează: Soții se înțeleg asupra împărțirii bunurilor, fie prin act notarial (obligatoriu pentru imobile), fie verbal în fața instanței (Art. 670 Cod Civil).
- Avantaje: Rapid, mai ieftin, evită conflictele.
- Cazuri speciale: Dacă există copii minori, acordul necesită avizul instanței de tutelă.
Partajul judiciar
Dacă nu există acord, instanța decide conform Art. 979-988 Cod de Procedură Civilă:
- Cererea de partaj: Se depune la judecătorie/tribunal, specificând bunurile, valorile și cote-părțile .
- Declarațiile părților: Instanța verifică acordurile sau recunoașterile .
- Medierea: Instanța încearcă un acord amiabil. Dacă nu reușește, stabilește bunurile comune și cote-părțile .
- Expertiza: Pentru evaluarea bunurilor (ex. imobile), se dispune o expertiză tehnică
- Hotărârea: Instanța atribuie loturi egale sau compensează cu sulte (sume de bani). Dacă bunurile nu pot fi împărțite, se dispune vânzarea publică .
Notă: Partajul poate fi suspendat temporar (maxim 5 ani amiabil sau 1 an judiciar) pentru motive întemeiate (Art. 672-673 Cod Civil).
Aspecte speciale: copii, locuință și datorii
Locuința familiei
- Dacă există copii minori, instanța stabilește locuința copilului la un părinte, în interesul superior al acestuia (Art. 400 Cod Civil).
- Locuința comună poate fi atribuită unui soț, cu compensație pentru celălalt.
Datoriile
- Se împart proporțional cu cote-părțile.
- Soții răspund solidar pentru cheltuielile obișnuite ale căsniciei, chiar în separație de bunuri (Art. 364 Cod Civil).
Copiii
- Instanța stabilește pensia de întreținere și contribuțiile la educație (Art. 529 Cod Civil).
Sfaturi practice pentru partaj
- Inventariați bunurile: Faceți o listă clară a bunurilor comune și proprii, cu acte doveditoare.
- Consultați un avocat: Un specialist vă poate ghida prin proces, mai ales în cazuri complexe.
- Optați pentru amiabil: Evită costurile și durata lungă a procesului judiciar.
- Pregătiți-vă pentru costuri: Taxe notariale, expertize (câteva sute de lei) și onorarii avocațiale.
- Cunoașteți termenele: Partajul este imprescriptibil dar probele sunt esențiale.
Concluzie
Partajul bunurilor la divorț este un proces care necesită claritate și organizare. Fie că optați pentru un acord amiabil sau apelați la instanță, legislația română actuală asigură un cadru echitabil, dar complexitatea cazurilor variază. Consultați un avocat pentru a vă proteja drepturile și a evita erorile.