Am fost citat la poliție. Ce înseamnă și ce trebuie să fac concret?

Primirea unei citații la poliție este, de cele mai multe ori, un moment de neliniște pentru orice persoană. Lipsa informațiilor clare generează întrebări legitime: în ce calitate sunt citat, sunt obligat să dau declarații, pot refuza, ce risc dacă vorbesc?
Răspunsul corect depinde de calitatea procesuală în care ești citat și de modul în care îți exerciți drepturile procedurale prevăzute de Codul de procedură penală.

Acest articol explică, într-un limbaj juridic accesibil, ce înseamnă citația la poliție, care sunt drepturile și obligațiile tale și ce trebuie să faci pentru a evita auto-incriminarea.

Situația reală din practică: ce se întâmplă în audieri

În practică, frecvent se întâmplă următorul scenariu: o persoană este citată „pentru audieri” fără a i se comunica explicit calitatea procesuală. Se prezintă la poliție fără avocat, considerând că este vorba de o simplă formalitate. În timpul audierii, răspunde la întrebări detaliate despre fapte. Ulterior află că a fost audiată în calitate de suspect, iar declarația sa este utilizată ca probă de auto-incriminare.

Această situație apare tocmai din necunoașterea diferenței dintre martor, suspect și inculpat și din subestimarea riscurilor declarațiilor date fără avocat.

Ce spune legea despre citarea la poliție

Potrivit Codului de procedură penală, o persoană poate fi citată pentru a fi audiată în mai multe calități procesuale, fiecare având regim juridic distinct.

Martor – obligații și limite

Martorul este persoana care deține informații relevante despre faptă.
Are:

• obligația de prezentare la citație;

• obligația de a spune adevărul.

Refuzul nejustificat de a se prezenta sau mărturia mincinoasă atrag răspundere penală. Martorul nu poate fi constrâns să se auto-incrimineze.

Suspect – drepturi și riscuri

Suspectul este persoana față de care există indicii rezonabile că a săvârșit o infracțiune.
Are, între altele:

• dreptul la tăcere;

• dreptul de a fi asistat de avocat;

• dreptul de a nu se auto-incrimina.

Suspectul nu este obligat să dea nicio declarație.

Inculpat – consecințe juridice

Inculpatul este persoana față de care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale.
Din acest moment pot fi dispuse:

• măsuri preventive (control judiciar, arest la domiciliu, arest preventiv);

• trimiterii în judecată și judecării cauzei.

Înainte de orice audiere, organul de cercetare penală este obligat să comunice calitatea procesuală a persoanei.

Obligații vs. drepturi la audiere

Obligații legale

• Prezentarea la citație, la data și ora indicate;

• Prezentarea unui act de identitate;

• Martorul – obligația de a declara adevărul.

Drepturi fundamentale

• Dreptul la avocat ales sau din oficiu;

• Dreptul la tăcere;

• Dreptul de a nu da nicio declarație care te-ar putea incrimina;

• Dreptul de a solicita amânarea audierii pentru angajarea unui avocat;

• Dreptul de a citi integral declarația înainte de semnare și de a solicita corecturi.

Exercitarea dreptului la tăcere nu poate fi interpretată ca o recunoaștere a vinovăției.

Riscurile declarațiilor date fără avocat

Din punct de vedere procedural, orice declarație poate constitui probă. Cele mai mari riscuri sunt:

• formularea unor recunoașteri parțiale;

• declarații contradictorii în timp;

• explicații tehnice greșite;

• minimalizarea faptelor care, în realitate, probează infracțiunea.

În practică, numeroase dosare penale sunt construite aproape integral pe baza propriilor declarații ale persoanei cercetate.

Greșeli frecvente făcute de persoanele citate la poliție

• Se prezintă fără avocat, crezând că „nu au nimic de ascuns”;

• Dau declarații fără a cunoaște conținutul dosarului;

• Semnează declarații fără a le verifica;

• Acceptă presiuni de tipul „dacă nu vorbești, situația se agravează”;

• Încearcă să „lămurească rapid” situația, deși aceasta necesită analiză juridică.

Consecințe penale reale ale declarațiilor greșite

O declarație neinspirată poate conduce la:

• dobândirea calității de suspect sau inculpat;

• începerea urmăririi penale;

• trimiterea în judecată;

• dispunerea unei măsuri preventive;

• condamnare penală;

• înscrierea în cazierul judiciar, cu efecte directe asupra vieții profesionale și personale.

Ce trebuie făcut corect când ești citat la poliție

Din perspectivă juridică, conduita corectă presupune:

1. Verificarea calității procesuale menționate sau comunicate.

2. Consultarea unui avocat specializat în drept penal înainte de audiere.

3. Exercitarea dreptului la tăcere, dacă situația o impune.

4. Solicitarea studierii probelor înainte de formularea unei poziții.

5. Semnarea declarațiilor doar după verificare atentă.

6. Evitarea oricărei forme de presiune psihologică.

Concluzie juridică și recomandare profesională

Citația la poliție nu este o simplă formalitate, ci un act procedural cu potențiale consecințe penale majore. Diferența dintre martor, suspect și inculpat este esențială, iar declarațiile date fără asistență juridică reprezintă principalul risc de auto-incriminare.

Exercitarea corectă a dreptului la apărare încă din faza de urmărire penală este esențială pentru protejarea libertății, reputației și situației juridice a persoanei cercetate.

Pentru situații concrete, se recomandă consultarea unui avocat specializat în drept penal înainte de prezentarea la orice audiere