Dacă ai fost victima unui caz de malpraxis medical ( ce este malpraxisul medical am scris aici), ai dreptul de a solicita despăgubiri pentru prejudiciile suferite (un articol despre cum sa obtii despagubiri).
Procesul este complex, dar urmând pașii corecți, îți poți maximiza șansele de succes. Acest articol îți explică ce trebuie să faci si poti gasi jurisprudență din practica cabinetului .
Ce este malpraxisul medical?
Malpraxisul medical este definit în art. 653 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 95/2006 ca o eroare profesională comisă în timpul unui act medical sau medico-farmaceutic, care cauzează prejudicii pacientului. Acesta implică răspunderea civilă a personalului medical și a unității sanitare. Prejudiciile pot fi:
- Materiale: cheltuieli suplimentare pentru tratamente, internări sau medicamente.
- Morale: suferințe fizice sau psihice cauzate de eroarea medicală.
Pentru a dovedi malpraxisul, trebuie stabilită o legătură clară între eroarea profesională (neglijență, imprudență sau lipsa competențelor) și prejudiciul suferit.
Documentează cazul
1.1. Colectarea documentelor medicale
Primul pas este să aduni toate documentele relevante care atestă actul medical:
- Fișe de observație clinică
- Rezultate analize și investigații
- Rapoarte de diagnostic
- Rețete medicale
- Chitanțe pentru cheltuieli medicale suplimentare
Un dosar medical complet este esențial pentru a analiza conduita personalului medical. Păstrează și dovezi ale prejudiciilor morale cum ar fi evaluări psihologice sau declarații ale martorilor.
1.2. Stabilirea prejudiciului
Identifică toate consecințele erorii medicale, inclusiv costurile financiare și impactul asupra sănătății sau calității vieții. Aceste probe vor fi fundamentale în orice demers juridic.
Sesizează autoritățile competente
Există mai multe instituții pe care le poți aborda, fiecare având roluri și limitări specifice:
2.1. Comisia de Monitorizare și Competență Profesională (DSP)
Conform art. 679 din Legea nr. 95/2006, poți sesiza Comisia de monitorizare și competență profesională din cadrul Direcției de Sănătate Publică (DSP). Aceasta analizează cazul și emite un raport asupra existenței malpraxisului, bazat pe expertize medico-legale.
Dezavantaje:
- Durata lungă: Procesul poate dura din cauza volumului mare de cazuri și a complexității expertizelor.
- Căi de atac limitate: Decizia comisiei poate fi contestată în instanță în doar 15 zile.
- Imparțialitatea: Numirea membrilor comisiei poate ridica întrebări privind obiectivitatea.
Recomandare: Consultă un avocat pentru a evalua dacă această cale este potrivită sau dacă o acțiune directă în instanță este mai eficientă.
2.2. Colegiul Medicilor
Poți depune o plângere disciplinară la Colegiul Medicilor, care evaluează conduita medicului conform Codului de Deontologie Medicală și art. 3 din Legea nr. 95/2006. Această cale nu oferă despăgubiri dar poate duce la sancțiuni disciplinare.
Dezavantaje:
- Durata procesului: Soluționarea poate fi lentă din cauza complexității cazurilor.
- Căi de atac limitate: Contestațiile sunt dificile și costisitoare.
- Timp de răspuns: Lipsa termenelor stricte poate întârzia soluționarea.
2.3. Plângere penală
Dacă eroarea medicală constituie o infracțiune, cum ar fi vătămarea corporală din culpă (art. 196 Cod Penal), poți depune o plângere penală la parchet. Un exemplu relevant al unui client care a venit la cabinet dupa ce si-a gestionat singur urmarirea penala ne-a aratat un caz clasat din lipsa probelor. Asigură-te că plângerea este bine documentată, deoarece avizele medico-legale contradictorii pot duce la clasarea cazului.
2.4. Acțiune civilă în instanță
Pentru despăgubiri, poți iniția o acțiune civilă la tribunalul competent. Conform art. 653 alin. (3) și (4) din Legea nr. 95/2006, personalul medical răspunde inclusiv pentru prejudicii cauzate prin nerespectarea confidențialității, consimțământului informat sau depășirea competențelor. Un caz notabil de la Tribunalul Vâlcea a implicat daune de 996.000 RON dar a fost complicat de dispute privind competența teritorială. Interventia avocatului in urma asistentei juridice solicitate a clarificat problema competentei teritoriale si a contribuit la solutionarea dosarului in mod favorabil clientului.
Consultă un avocat specializat
Colaborarea cu un avocat experimentat în malpraxis medical este esențială.
Recomandăm:
- Analiza detaliată a documentelor medicale.
- Colaborarea cu experți medico-legali independenți.
- Reprezentarea în fața DSP sau în instanță.
Fiecare caz necesită o abordare personalizată, iar avocatul te ajută să încadrezi corect cazul din punct de vedere juridic.
Pasul 4: Respectă termenul de prescripție
Acțiunea în răspundere civilă delictuală are un termen de prescripție reglementat de art. 2539 alin. (2) Cod Civil. Introducerea unei noi cereri în 6 luni de la anularea uneia anterioare întrerupe prescripția. Instanțele analizează fondul cauzei înainte de a decide asupra prescripției, pentru a evita erorile.
Jurisprudență relevantă
Jurisprudența în malpraxis medical este variabilă, nefiind izvor de drept în România.
Un caz notabil este Eugenia Lazăr împotriva României (CEDO, nr. 32.146/05), care a evidențiat dificultățile cauzate de expertizele medico-legale contradictorii.
Concluzii
Dacă ai fost victima unui caz de malpraxis medical în România, urmează acești pași esențiali:
- Documentează cazul: Adună toate probele medicale și financiare.
- Sesizează autoritățile: Alege între DSP, Colegiul Medicilor, plângere penală sau acțiune civilă.
- Consultă un avocat: Un specialist în malpraxis îți maximizează șansele de succes.
- Explorează medierea: Poate fi o soluție rapidă și eficientă.
- Respectă termenele legale: Evită prescripția drepturilor tale.
Legea nr. 95/2006, Codul Civil și Codul Penal oferă cadrul legal pentru a trage la răspundere personalul medical. Jurisprudența subliniază importanța probelor și expertizelor medico-legale.