Home » Despre Noi » Recent Articles:

Despagubire victima accident rutier

August 7, 2020 Despre Noi No Comments

Victima unui accident de circulatie reclama că în urma coliziunii a perceput un „fulger” și a simțit descărcări la membrele inferioare și superioare drepte.

Este transportată la un spital unde este diagnosticată o traumă cervicala. La două zile de la accident s-a prezentat cu tremurături în mâna dreaptă asociate cu o durere de cap. Un RMN cerebral dezvăluie un sindrom parkinson și, după expertiză, victima solicita șoferului vehiculului implicat și asigurătorului acestuia o despagubire pentru prejudiciul său.

După ce a afirmat ca dreptul victimei unui accident de circulație de a obține o compensație pentru vătămarea corporală nu poate fi redus din cauza unei predispoziții patologice atunci când afecțiunea rezultată nu a fost provocată de catre accident, Curtea de Apel a declarat că, în conformitate cu anamneza stării de sănătate a victimei, nu au fost depistate înainte de accident nici tremurul si nici boala Parkinson. A mai afirmat Curtea de Apel că dacă boala Parkinson nu este de origine traumatică, conform opiniilor de specialitate culese de expert, rezultă că această boală (1) a preexistat in victima ca o stare nerecunoscută anterior, (2) ca expertul nu poate spune în ce interval de timp s-ar fi produs această boală, (3) că patologia victimei nu s-a manifestat înainte de accident sub forma unei dizabilități si (4) că această boală nu a fost provocata doar de fapta ilicita astfel încât dreptul la despăgubire al victimei este nefondat.

Sanctiunile aplicabile in starea de alerta

May 20, 2020 Despre Noi No Comments

Nerespectarea măsurilor dispuse în cadrul stării de alertă atrage mai multe tipuri de sancțiuni: răspundere disciplinară,  contravențională și penală

Constituie contravenții, dacă sunt săvârșite astfel și nu în situații diferite, încât să fie considerate infracțiuni de legea penală, următoarele fapte: 

  • neluarea de către conducătorii serviciilor de asistență socială a măsurilor referitoare la adaptarea programului de lucru sau la permanentizarea activității se sancționează cu amendă de la 1000 la 5000 lei;
  • neluarea de către conducătorii autorităților sau instituțiilor la nivelul cărora sunt constituite centrele operative pentru situații de urgență a măsurilor pentru permanentizarea activității acestora se sancționează cu amendă de la 1000 lei la 5000 lei;
  • neexecutarea măsurilor referitoare la evacuarea temporară a persoanelor și bunurilor din zona afectată sau posibil afectată de către personalul instituțiilor și autorităților publice desemnate să pună în aplicare aceste măsuri se sancționează cu amendă de la 500 la 2500 lei;
  • împiedicarea de către orice persoană fizică a executării măsurilor de evacuare temporară a persoanelor și bunurilor din zona afectată sau posibil a fi afectată se sancționează cu amendă de la 500 la 2500 lei;
  • împiedicarea de către orice persoană fizică a distribuirii ajutoarelor de primă necesitate pentru persoanele și animalele afectate se sancționează cu amendă de la 500 la 2500 lei;
  • neefectuarea lucrărilor stabilite referitoare la modificarea de urgență a mediului înconjurător și infrastructurii, de către personalul instituțiilor și autorităților publice desemnate prin hotărâri ale comitetelor pentru situații de urgență se sancționează cu amendă de la 1000 la 5000 lei;
  • împiedicarea de către orice persoană fizică a efectuării lucrărilor referitoare la modificarea de urgență a mediului înconjurător și infrastructurii se sancționează cu amendă de la 500 la 2500 lei;
  • neefectuarea lucrărilor pentru demolarea parțială sau totală a unor construcții, instalații sau amenajări, mutarea/dezmembrarea unor bunuri/mijloace mobile ori pentru inundarea controlată a unor terenuri, culturi, plantații sau păduri de către persoanele fizice sau juridice ori de către personalul instituțiilor și autorităților publice desemnate se sancționează cu amendă de la 1000 la 5000 lei;
  • împiedicarea de către orice persoană fizică a efectuării lucrărilor pentru demolarea parțială sau totală a unor construcții, instalații sau amenajări, mutarea/dezmembrarea unor bunuri/mijloace mobile ori pentru inundarea controlată a unor terenuri, culturi, plantații sau păduri se sancționează cu amendă de la 500 la 2500 lei;
  • nerespectarea de către persoanele fizice a măsurilor individuale de protecție a vieții și pentru limitarea efectelor transmiterii virusuluise sancționează cu amendă de la 500 la 2500 lei;
  • nerespectarea de către persoanele fizice a izolării la domiciliu se sancționează cu  amendă de la 1000 la 5000 lei;
  • nerespectarea interdicției de organizare de mitinguri, demonstrații, proteste, concerte, sau alte tipuri de întruniri, în spații deschise, ori de întruniri legate de activități culturale, științifice, artistice, religioase, sportive sau de divertisment, în spații închise se sancționează cu amendă de la 3000 la 15000 lei; 
  • participarea la mitinguri, demonstrații, proteste, concerte, sau la alte tipuri de întruniri, în spații deschise, ori la întruniri legate de activități culturale, artistice, religioase, sportive sau de divertisment, în spații închise, dacă sunt interzise se sancționează cu amendă de la 500 la 2500 lei; 
  • desfășurarea de către organizatori a mitingurilor, demonstrațiilor, protestelor, concertelor sau altor tipuri de întruniri, în spații deschise, ori a întrunirilor legate de activități culturale, artistice, religioase, sportive sau de divertisment, în spații închise, cu nerespectarea măsurilor stabilite se sancționează cu amendă de la 2000 la 10000 lei; 
  • circulația persoanelor, pietonală sau cu vehicule, în locurile și, după caz, în intervalele orare în care aceasta a fost interzisă sau restrânsă se sancționează cu amendă de la 500 la 2500 lei;
  • nerespectarea de către persoanele fizice a interdicției de ieșire din zonele stabilite sau încălcarea intervalelor orare în care este permisă ieșirea din aceste zone se sancționează cu amendă de la 500 la 2500 lei;
  • nerespectarea carantinei de către persoanele fizice, deci ieșirea din zonele de carantină în mod ilegal se sancționează cu amendă de la 1000 la 5000 lei;
  • nerespectarea de către operatori a restricționării transporturilor rutiere, feroviare, maritime, fluviale, aeriene sau cu metroul, ori încălcarea intervalelor orare în care acestea sunt permise se sancționează cu amendă de la 3000 la 15000 lei;
  • nerespectarea de către conducătorii instituțiilor sau operatorilor economici a condițiilor referitoare la desfășurarea activității se sancționează cu amendă de la 1000 la 5000 lei;
  • nerespectarea de către conducătorii instituțiilor sau operatorilor economici a măsurilor referitoare la suspendarea activității se sancționează cu amendă de la 2000 la 10000 lei;

Contestatia impotriva proceselor verbale emise pentru incalcarea ordonantelor militare

May 4, 2020 Despre Noi No Comments

Conform datelor existente in presa, au fost aplicate un numar de 290.000 de sancțiuni contravenționale în valoare totală de 570 de milioane de lei ceea ce inseamna ca informatiile despre cum pot fi contestate aceste procese verbale sunt de mare interes si sper sa poata ajuta multi vizitatori ai blogului.

Articolul 27 al O.U.G. nr. 1/1999 prevede că încălcarea prevederilor ordonanței, a ordonanțelor militare sau a ordinelor emise în timpul stării de urgență atrage răspunderea disciplinară, civilă, contravențională sau penală, după caz.

Articolul 28 al O.U.G. nr. 1/1999, în forma modificată prin O.U.G. nr. 34/2020, prevede că nerespectarea prevederilor art. 9 „(1) Conducătorii autorităților publice, ai celorlalte persoane juridice, precum și persoanele fizice au obligația să respecte și să aplice toate măsurile stabilite în prezenta ordonanță de urgență, în actele normative conexe, precum și în ordonanțele militare sau în ordine, specifice stării instituite” constituie contravenție.

Limitele amenzii prevăzute de art. 28 din O.U.G. nr. 1/1999, în forma modificată prin O.U.G. nr. 34/2020, sunt de la 2.000 lei la 20.000 lei (pentru persoane fizice) și de la 10.000 lei la 70.000 lei (pentru persoane juridice).

În forma anterioară modificării prin O.U.G. nr. 34/2020 (respectiv până în 2 aprilie 2020 inclusiv), limitele amenzii au fost de 100 lei – 5.000 lei pentru persoanele fizice și 1.000 lei -70.000 lei pentru persoanele juridice.

Articolul 29 ind 1 din O.U.G. nr. 1/1999, în forma modificată prin O.U.G. nr. 34/2020, prevede că: „(1) Contravenientul poate achita, în termen de cel mult 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal, jumătate din cuantumul amenzii aplicate de agentul constatator pentru contravențiile prevăzute la art. 28”.

Potrivit art. 41 (al anexei nr. 1) din Decretul Președintelui României nr. 195/2020 pentru instituirea stării de urgență, termenele de decădere nu încep să curgă pe perioada stării de urgență ceea ce inseamna ca persoanele amendate vor avea la dispoziție 15 zile de la data încetării stării de urgență pentru a decide dacă achită jumătate din amenda aplicată (ori din minimul amenzii, dupa caz) sau formulează plângere contravențională.

Întrucât modificările recente au intrat în vigoare la date diferite (respectiv 31 martie și 3 aprilie), avem urmatoarele situatii:

(i) pentru amenzile primite până pe data de 30 martie inclusiv – se poate plăti jumatate din minimul prevăzut de lege – raportat la vechile amenzi (100 lei – 5.000 lei), adică 50 de lei

(ii) pentru amenzile primite între 31 martie și 2 aprilie – se plăteste în 15 zile jumătate din amenda aplicată efectiv (dar raportat la vechile amenzi de 100 lei -5.000 lei)

(iii) pentru amenzile primite incepând cu data de 3 aprilie inclusiv – în 15 zile se plătește jumătate din amenda efectiv aplicată (raportat la noile amenzi 2.000 lei -20.000 lei).

Întrucât pe perioada stării de urgență nu curg termenele de decădere, așa cum am arătat mai sus, practic nicio amendă nu va putea fi executată, deoarece niciun proces-verbal contravențional nu va deveni titlu executoriu, in faptautoritatile  încasează doar amenzile achitate benevol în această perioadă.

Extrem de importanta pentru contravenienti este cunoastere unei particularitati a litigiilor contraventionale si anume existenta prezumției de veridicitate a procesului verbal

Aceasta prezumtie reprezintă o presupunere relativă a conformității aspectelor menționate în cadrul actului administrativ cu faptele la care actul se referă. Cu alte cuvinte, starea de fapt consemnată în conținutul oricărui act emis de către un organ administrativ se prezumă, până la proba contrară, a se subsuma întocmai adevărului obiectiv.

Deciziile CEDO au statuat că faptele contravenționale pot fi asimilate unor „acuzații în materie penală”, ceea ce are implicatii cu privire la aplicarea prezumtiei de nevinovatie. 

CEDO arata că o faptă contravențională este asimilabilă unei acuzații în materie penală mai ales în ipoteza în care (1)norma de reglementare are un caracter general (având drept destinatari pe toți cetățenii), (2) dictează o anumită conduită și se caracterizează printr-o rațiune mixtă represiv-preventivă.

Pe de alta parte, Curtea Constitutionala a Romaniei a statuat că „procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției se bucură de prezumția de legalitate, însă, atunci când este formulată o plângere împotriva acesteia, este contestată chiar prezumția de care se bucură. În acest caz, instanța de judecată competentă va administra probele prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal. Cel care a formulat plângerea nu trebuie să își demonstreze propria nevinovăție, revenind instanței de judecată obligația de a administra tot probatoriul necesar […] instanțele de judecată nu pot face aplicarea strictă a regulii onus probandi incumbit actori, ci, din contră, chiar ele trebuie să manifeste un rol activ pentru aflarea adevărului din moment ce contravenția intră sub incidența art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Prin urmare, nu se poate susține răsturnarea sarcinii probei”. 

Mai mult, Curtea chiar a condamnat modul în care unele instanțe naționale înțeleg să analizeze prezumțiile, criticând faptul că acestea „absolutizează prezumția de legalitate și temeinicie a procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor în materia circulației pe drumurile publice. Aceste instanțe nu își mai exercită astfel rolul activ în ceea ce privește administrarea tuturor probelor utile, pertinente și concludente în cauză, respingând astfel plângerile contravenționale fără a intra în cercetarea fondului”.

Curții Constituționale transmit în mod neechivoc faptul că prezumția de veridicitate a procesului-verbal contravențional nu poate fi situată deasupra prezumției de nevinovăție în plan procesual în lipsa unui minim registru probatoriu pe care să se bazeze, neputând avea de plano valoare probantă absolută. Ca atare, Curtea lasă să se întrevadă concluzia că plângerea contravenientului ar trebui admisă în lipsa unor probe care să susțină aspectele consemnate în procesul-verbal. 

Procesul verbal poate fi contestat in termen de 15 zile calendaristice de la data primirii (fie că-l primiți pe loc sau prin poștă, acasă) 

Contestatia se depune la Judecătoria in a carei raza teritorială se află locul unde a fost savirsita fapta sancționată în procesul verbal.

Mai precis, exceptind orasul Bucuresti, cautati Judecatoria in a carei raza teritoriala se afla orasul / comuna / satul unde ati fost sanctionati. In cazul orasului Bucuresti, faceti aceeasi analiza dar in functie de sectorul unde se afla strada / aleea / intrarea pe care a fost savirsita cotraventia.

Plingerea contraventionala este taxata de catre stat cu 20 de lei taxa judiciară de timbru (art. 19 din OUG 80/2013 privind taxele judiciare de timbru). Neachitarea taxei determina anularea plingerii fara ca aceasta sa fie analizata de catre instanta.

Infractiunile savirsite in timpul starii de urgenta. Pedepse aplicabile

April 30, 2020 Despre Noi No Comments

M-am gindit sa postez citeva informatii despre dispozitiile legale aplicabile faptelor penale savirsite in contextul starii de urgenta existente in Romania pina in data de 15.05.2020 ( cel putin asta este intentia autoritatilor la data postarii).

1. Pedepsele aplicabile faptelor savirsite in timpul starii de urgenta sunt majorate.


Potrivit Codului penal , orice infracțiune savarșita în timpul starii de urgența poate fi pedepsita in regim agravat, la pedeapsa prevazuta de lege pentru respectiva infracțiune putandu-se adauga un spor de pana la 2 ani închisoare. 

Astfel, potrivit art. 77 lit. g) din Codul penal, savarșirea infracțiunii de catre o persoană care a profitat de starea de urgență constituie o circumstanță agravantă generală, ce poate fi aplicabilă în cazul săvârșirii oricărei infracțiuni, fie că aceasta este cuprinsă în Codul penal, fie în orice altă lege (ordonanță de urgență). 

Pedeapsa aplicată în cazul de mai sus va fi stabilită, potrivit art. 78 alin.(1) din Codul penal, după cum urmează: se poate aplica o pedeapsă până la maximul special, iar dacă maximul special nu este suficient, în cazul închisorii se poate adăuga un spor până la 2 ani, care nu poate depăși o treime din acest maxim. 

2Se aplica pedepse majorate pentru faptele penale savirsite impotriva persoanelor vulnerabile (de exemplu, persoanele bolnave)

Potrivit Codului penal, orice infracțiune săvârșită împotriva unor persoane vulnerabile (bolnave, spre exemplu) poate fi pedepsită în regim agravat, la pedeapsa prevăzută de lege pentru respectiva infracțiune putându-se adăuga un spor de până la 2 ani închisoare. 

Astfel, potrivit art. 77 lit. e) din Codul penal, săvârșirea infracțiunii de către o persoană care a profitat de starea de vădită vulnerabilitate a persoanei vătămate, datorată, între altele, stării de sănătate (cum este, spre exemplu boala COVID-19, generată de expunerea la virusul SARS-CoV-2) constituie o circumstanțăagravantă general, ce poate fi aplicabilă în cazul săvârșirii oricărei infracțiuni, fie că aceasta este cuprinsăîn Codul penal, fie în orice altă lege (ordonanță de urgență). 

Pedeapsa aplicată în cazul de mai sus va fi stabilită, potrivit art. 78 alin.(1) din Codul penal, după cum urmează: se poate aplica o pedeapsă până la maximul special. Dacă maximul special este neîndestulător, în cazul închisorii se poate adăuga un spor până la 2 ani, care nu poate depăși o treime din acest maxim. 

3. Pentru savirsirea in acelasi timp a mai multor fapte penale, pedepsele sunt mult mai grave decit cele aplicate in cazul savirsirii unei singure fapte

Potrivit Codului penal, pentru concursul de infracțiuni, atunci când pentru infracțiunile comise în concurs s-au stabilit pedepse cu închisoarea, se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite. 

Astfel, potrivit art. 39 alin.(1) lit.a) și b) din Codul penal, în cazul unui concurs de infracțiuni, pedepsele pe care le va executa (pedepsele rezultante) infractorul sunt extrem de severe: – când s-au stabilit o pedeapsăcu detențiune pe viață și una sau mai multe pedepse cu închisoare ori cu amendă, se aplică pedeapsa detențiunii pe viață; 

Când s-au stabilit numai pedepse cu închisoare, se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite. 

Pedepsele la care facem referire pot fi cele deja majorate potrivit pct. I și II de mai sus – adică cele la care s-a adăugat un spor de până la 2 ani), deoarece, potrivit art. 79 alin.(2) din Codul penal, dacă sunt incidente două sau mai multe dispoziții care au ca efect agravarea răspunderii penale, pedeapsa se stabilește prin aplicarea succesivă a dispozițiilor privitoare la circumstanțe agravante, infracțiune continuată, concurs sau recidivă. 

4. In caz de recidiva, la pedeapsa pentru noua fapta penala se va aplica un spor de pedeapsa

Potrivit Codului penal, orice infracțiune săvârșită în stare de recidivă este sancționată în regim agravat. 

Recidivă există atunci când, potrivit art. 41 din Codul penal, după rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare la pedeapsa închisorii mai mare de un an și până la reabilitare sau împlinirea termenului de reabilitare, condamnatul săvârșește din nou o infracțiune cu intenție sau cu intenție depășită, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de un an sau mai mare (sau pedeapsa detențiunii pe viață). Se reține recidiva și în cazul hotărârilor de condamnare pronunțate în străinătate, dacă acestea au fost recunoscute potrivit legii. 

Pedeapsa în caz de recidivă:


– pedeapsa în cazul recidivei postcondamnatorii (noua infracțiune săvârșită în stare de recidivă este o infracțiune unică): dacă înainte ca pedeapsa anterioară să fi fost executată sau considerată ca executată se săvârșește o nouă infracțiune în stare de recidivă, pedeapsa stabilită pentru aceasta se adaugă la pedeapsa anterioară neexecutată ori la restul rămas neexecutat din aceasta.


Pedeapsa în cazul recidivei postcondamnatorii (au fost săvârșite în stare de recidivă mai multe infracțiuni – concurs de infracțiuni): Când înainte ca pedeapsa anterioară să fi fost executată sau considerată ca executată sunt săvârșite mai multe infracțiuni concurente, dintre care cel puțin una se află în stare de recidivă, pedepsele stabilite se contopesc potrivit dispozițiilor referitoare la concursul de infracțiuni (a se vedea mai sus, pct. III), iar pedeapsa rezultată se adaugă la pedeapsa anterioară neexecutată ori la restul rămas neexecutat din aceasta.


– aplicarea pedepsei detențiunii pe viață: potrivit art. 43 alin.(3) din Codul penal, dacă prin însumarea pedepselor menționate anterior s-ar depăși cu mai mult de 10 ani maximul general al pedepsei închisorii, iar pentru cel puțin una dintre infracțiunile săvârșite pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de 20 de ani sau mai mare, în locul pedepselor cu închisoarea se poate aplica pedeapsa detențiunii pe viață.


– în cazul recidivei postexecutorii (se săvârșește o nouă infracțiune în stare de recidivă după ce pedeapsa anterioară a fost executată sau considerată ca executată), potrivit art. 43 alin.(5) din Codul penal, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru noua infracțiune se majorează cu jumătate – spre exemplu, cea de a doua infracțiune săvârșită este sancționată cu o pedeapsă cuprinsă între 2 și 5 ani, instanța va stabili pedeapsa pentru infracțiunea săvârșită pornind de la alte limite și anume de la 3 ani (minimul) la 7 ani și 6 luni (maximul). Dacă pentru noua infracțiune a fost stabilită pedeapsa detențiunii pe viață, se va executa aceasta. 

Subliniem că pedepsele la care facem referire sunt cele deja majorate potrivit pct. 1, 2 și 3 de mai sus – adicăcele la care s-a adăugat un spor de până la 2 ani), deoarece, potrivit art. 79 alin.(2) din Codul penal, dacăsunt incidente două sau mai multe dispoziții care au ca efect agravarea răspunderii penale, pedeapsa se stabilește prin aplicarea succesivă a dispozițiilor privitoare la circumstanțe agravante, infracțiune continuată, concurs sau recidivă. 

5Zadarnicirea combaterii bolilor si alte infractiuni in legatura cu pandemia

Codul penal pedepsește faptele de nerespectare a măsurilor dispuse de instituțiile statului în vederea prevenirii răspândirii bolilor. 

De asemenea, declarațiile false sau nedeclararea unor fapte către autoritățile abilitate poate fi pedepsită ca infracțiune. 

După cum s-a arătat mai sus, pentru săvârșirea acestor fapte profitând de starea de urgență, la maximul pedepsei prevăzute de lege se poate adăuga un spor până la 2 ani, care nu poate depăși o treime din acest maxim, iar în cazul amenzii se poate aplica un spor de cel mult o treime din maximul special. 

A aparut avocatura falsa. Verificati existenta avocatului pe Tabloul avocatilor

April 15, 2020 Despre Noi No Comments

În contextul actual, în care anumite drepturi ale cetățenilor sunt restrânse, apar probleme juridice noi și complexe, dar și un teren propice pentru fraude, inclusiv pentru avocatura falsă. Având în vedere că în perioada stării de urgență profesioniștii  sunt obligați prin lege să comunice cu clienții aproape exclusiv online sau prin telefon, iar identitatea persoanelor este mai greu de verificat, sunt promovate tot mai frecvent oferte de consultanță juridică online venite din partea unor neavocați. UNBR atenționează publicul să verifice pe site-ul www.unbr.ro dacă persoanele de la care solicită servicii de consultanță juridică sunt avocați înscriși în Tabloul Avocaților. Acolo vor găsi și datele de contact ale avocaților, inclusiv email și telefon, pentru a-i putea identifica și a avea siguranța unui serviciu oferit legal”, transmite UNBR, condusă de Traian Briciu (foto).

Uniunea avertizează că va avea toleranță zero față de cei care practică fără drept profesia de avocat, prin oferta de consultanță juridică promovată în special în mediul online.

Nicio societate comercială sau persoană fizică autorizată nu are dreptul să factureze consultanța juridică, chiar dacă pretinde că provine de la un jurist. O serie de societăți comerciale fără drept de a furniza consultanță juridică încearcă să profite de această situație, în care oamenii sunt obligați să comunice aproape exclusiv prin mijloace electronice, și să racoleze clientelă oferind și consultanță juridică pe lângă alte servicii”, transmite Uniunea.

În mesajul său, Traian Briciu atenționează că au apărut foarte multe domenii online de consultanță juridică, înregistrate pe persoană fizică, astfel încât deținătorul acestor site-uri să nu poată fi identificat în registrele de evidență a numelor de domenii, întrucât  datele personale sunt protejate de Regulamentul general privind protecția datelor. Unele dintre aceste site-uri poartă nume de domeniu de natură să inducă în eroare deoarece folosesc termeni precum „juridic”, „legal”, „drept” uneori chiar „avocat”.

UNBR avertizează aceste firme care practică consultanță juridică în mod ilegal să-și retragă imediat oferta de consultanță juridică. Continuarea unor asemenea activități constituie infracțiune și se pedepsește potrivit legii penale.

În plus, Uniunea anunță că va începe o amplă campanie de identificare a acestor firme. 

Pandemia si contractele de inchiriere

April 8, 2020 Despre Noi No Comments

Unul dintre efectele pandemiei de COVID-19 consta in analizarea atenta de catre proprietari și chiriași a unei clauze – mult timp neglijata si inserata mai mult sub forma de clauza standard – din contractul de închiriere. 

Da, ne referim la clauza ce prevede efectele fortei majore asupra contractului de inchiriere.

„Forța majoră” este orice eveniment extern, imprevizibil, absolut invincibil și inevitabilfiind adesea “tradus” ca fiind un act al lui Dumnezeu sau al naturii. Estimez ca in perioada urmatoare vor avea loc numeroase discutii juridice si negocieri cu privire la modul de aplicare a clauzei de forță majoră cu ocazia neexecutarilor contractuale cauzate de catrepandemia COVID-19.

Un eveniment de forță majoră este un act neprevăzut și în afara controlului rezonabil al proprietarului și locatarului. Din cauza evenimentului de forță majoră, în funcție de continutul clauzei contractuale, părțile ar putea inlatura raspunderea civila privind neexecutarea unora / tuturor obligațiilor prevăzute în contract. 

Din experienta proprie am observat ca in contractele de inchiriere semnate din pozitii inegale ( tipice pentru inchiriere de spatii in cladiri de birouri, mall-uri, complexe rezidentiale) plata chiriei este de obicei exclusă din tipul de obligații care cad sub incidenta fortei majore.  Regula este ca dispozițiile privind forța majoră sunt, de regulă (dar nu întotdeauna), pro-proprietar și nu sunt negociate.

Clauzele contractuala pot (sau nu) include pandemii sau urgențe de sănătate publică ca eveniment de forta majora dar acestea sunt extrem de rare si doar cei care au fost asistati de avocati cu experienta in domeniu au avut diligenta necesara de a se acoperi si pentru cazurile de pandemie.

De regula, o pandemie nu este inclusă în mod expres în niciuna dintre clauzele contractuale uzuale sau standardizate, nici măcar în cele de complexitate medie. 

Prevederile O.U.G. nr. 29/2020[17] (art. X alin. 3) mentioneaza:

(3) Se prezumă a constitui caz de forță majoră, în sensul prezentei ordonanțe de urgență, împrejurarea imprevizibilă, absolut invincibilă și inevitabilă la care se referă art. 1.351 alin. (2) din Codul civil, care rezultă dintr-o acțiune a autorităților în aplicarea măsurilor impuse de prevenirea și combaterea pandemiei determinate de infecția cu coronavirusul COVID-19, care a afectat activitatea întreprinderii mici și mijlocii, afectare atestată prin certificatul de situație de urgență. Prezumția poate fi răsturnată de partea interesată prin orice mijloc de probă. Caracterul imprevizibil se raportează la momentul nașterii raportului juridic afectat. Nu vor fi imprevizibile măsurile luate de autorități în conformitate cu actul normativ care a instituit starea de urgență.”

Concluzia mea privind interpretarea acestor dispozitii legale este ca pandemia COVID-19 per se nu este un caz forță majoră și nici nu este prezumată ca atare

Este esențial să analizati clauza contractuala avind in vedere faptul ca instanțele de judecata vor aplica clauzele clare și lipsite de ambiguitate ale unui contract deoarece acesta este legea partilor.

O alta varianta aflata la indemina chiriasului consta in invocarea unei stari de impreviziune prevazuta de art 1271 Cod Cv.

Recomandam ca in cazul in care una dintre părțile contractante consideră că pandemia COVID-19 sau acțiunile autorităților au determinat un dezechilibru contractual (major), sa notifice în termen scurt ( email semnat electronic, curier rapid, fax) acest aspect partii adverse și să procedeze, cu bună-credință, la renegocierea condițiilor contractuale.

O ultima concluzie: sa invatam din experienta acestei perioade si odată ce trecem de actuala criză, ar fi prudent ca toate părțile să își actualizeze contractele de închiriere pentru a include în mod expres pandemii și epidemii ca evenimente de forță majoră, să lămurească dacă obligația de a plăti chiria este inlaturata sau nu și să solicite părților să ofere un certificat de stare de urgenta într-o anumită perioadă de zile după începerea perioadei de întârziere.

Datele biometrice si perchezitia

April 6, 2020 Despre Noi No Comments

În ultimii ani au apărut noi întrebări cu privire la confidențialitatea și domeniul de aplicare al anumitor protecții constituționale care rezultă din creșterea dramatică a utilizării dispozitivelor electronice cum ar fi smartphone-urile, tabletele și laptopurilor. 

Interesul organelor de urmarire penala de a accesa astfel de dispozitive este din ce în ce mai mare datorita faptului ca acestea constituie contin date importante cum ar fi continutulconvorbirilor, mesaje tip sms sau whatsup , e-mail și datele de acces la conturile de retele sociale. În plus, unele dintre cele mai frecvent utilizate aplicații stochează date extrem de sensibile, inclusiv înregistrări financiare, înregistrări ale starii de sănătate, fotografii și dovezi ale activității pe internet.

Atunci când sunt utilizate pentru sarcinile de serviciu, dispozitivele mobile conțin si date confidențiale privind activitatea angajatorilor. Lupta dintre solicitările organelor de urmarire penala pentru accesul la aceste date și protecțiile constituționale este de mare interes si actualitate in special pentru avocatii penalisti.

În prezent, aplicațiile ce contin noi metode de urmărire și stocare a datelor personale sunt folosite în mod constant iar cantitatea de informații stocate pe dispozitive mobile este în creștere rapidă. Pentru a proteja cantitatea mare de date sensibile stocate pe dispozitivele mobile, mecanismele de securizare a acestora au progresat rapid de la prima introducere a smartphone-urilor.

Ani de zile, codurile de acces numerice sau alfanumerice au servit ca metoda principala de a proteja accesul la telefoanele mobile. Acum, multe smartphone-uri permit biometriei proprietarilor – caracteristici fizice unice, inclusiv amprente digitale, irisuri și funcții faciale – de a utiliza telefonul asigurând astfel accesul și controlul dispozitivului. În special tehnologiile de recunoaștere a amprentelor și recunoașterea facială sunt frecvent utilizate ca „taste” biometrice pentru deblocarea dispozitivelor mobile și decriptarea informațiilor sensibile stocate pe acestea.

Pe măsură ce utilizarea cheilor biometrice a crescut, unele state au adoptat legi care să protejeze colectarea, utilizarea și păstrarea datelor biometrice. 

In legea penala romana nu exista o definiție uniformă a „informațiilor biometrice” sau a„identificatorului biometric” deși instanțele judecatoresti se confruntă cu intrebarea “dacă cheile biometrice au dreptul la protecție în conformitate cu dispozitiile codului de procedura penala si – nu in ultimul rind – cele ale constitutiei.

In ceea ce privesc datele biometrice, in literatura de specialitate s-a susținut faptul ca, deși este o proba obținuta de pe corpul persoanei in cauza, atunci cand aceasta are funcția unei chei pentru decriptarea datelor informatice trebuie sa se afle sub incidența privilegiului contra autoincriminarii.

Unele instanta au apreciat faptul ca urma papilara nu este decat un inlocuitor al cheilor tradiționale (de exemplu, cele constand intr-un sir de caractere), motiv pentru care nu s-ar justifica o diferența de tratament.

A accepta o asemenea concluzie ar face practic aplicabil privilegiul contra autoincriminarii pentru orice constrangere la cooperare prin utilizarea unor elemente biometrice – scanarea retinei ori a irisului, utilizarea vocii etc. ( o analiza exceptionala a problemei juridice o gasiti in http://www.revista.penalmente.ro )

Protecția împotriva auto-incriminării este o zonă întunecată pentru biometrie. Deciziile pronuntate de CEDO protejează împotriva  furnizarii de informații ce pot fi probe care dovedesc o conduită infracțională. 

În timp ce acuzatul poate fi obligat să predea o cheie fizică a unei cutii de valori care conține documente incriminatoare, fără a implica privilegiul impotriva autoincriminarii, totusi consider ca este interzisa obligarea acuzatului la dezvaluirea unei parole deoarece ar necesita exprimarea conținutul minții sale.

Cheile biometrice oferă oportunități terților de a „debloca” dispozitive inteligente iar angajatorii ar trebui sa fie mai vigilenți pentru a proteja datele sensibile ale companiei stocate pe dispozitivele deținute de salariatii sai. Cu atit mai mult cu cit dispozitivele inteligente pot conține date confidențiale și proprii ale apartinind clienților companiei.

În cererile pentru acordarea accesului la calculatoarele tradiționale, consider ca este obligatoriu a se descrie detaliat fișierele specifice din computerul care va fi supus sechestrului deoarece computerul în sine poate conține o gamă uriașă de informații care nu sunt necesare urmaririi penale. 

Avind in vedere faptul ca dispozitivele inteligente pot conține o serie de informații importante, companiile ar trebui să ia măsuri pentru a limita șansele ca aceste date să fie analizate de catre organele de urmarire penala in cadrul unei perchezitii informatice ce nu are legatura cu activitatea acestora.

Recomanda astfel implementarea politicilor BYD Your Own Device (BYOD) care necesită autentificare în doi factori pentru a accesa aplicațiile ce conțin date deținute de angajator; interzicerea utilizării aplicațiilor legate de muncă care amesteca informații personale cu cele ale companiei cum ar fi aplicații de stocare a fotografiilor șau aplicații gen „note”.

Concluzie

Pe măsură ce dispozitivele inteligente devin mai inteligente, metodele de deblocare a dispozitivelor sunt de natură să devină mai dificil de analizat în conformitate cu criteriile tradiționale de „probatoriu”si “perchezitie”. Instanțele vor continua să ajungă la concluzii diferite până când vor ICCJ va emite recursuri in interesul legii sau Parlamentul va clarifica dispozitiile legale.

COMUNICAT al UNBR

January 20, 2020 Despre Noi No Comments

Uniunea Națională a Barourilor din România dezavuează afirmațiile făcute de dl Rareș Bogdan, pe postul de televiziune Digi24,  în cadrul emisiunii „În fața ta”, din data de 19 ianuarie 2020, potrivit cărora nu ar fi normal ca un „avocat care 25 de ani a luat bani de la toți infractorii” să aibă aceeași pensie ca judecătorii.

Dincolo de dezbaterea asupra pensiilor speciale,  problematică sensibilă a societății românești, afirmația este de natură să aducă prejudicii de imagine nu numai profesiei de avocat, ci și justiției în general, pentru că avocatul este partener indispensabil al justiției prin lege.

„Este regretabil că un  europarlamentar român lansează o atare idee cu privire la rolul avocatului în sistemul de justiție, cu atât mai mult cu cât a făcut aceste remarci într-un context în care vorbea de apărarea independenței justiției.

În primul rând, avocatul nu apără infractori sau infracțiuni, ci drepturile și libertățile cetățenilor.  Nu poate exista justiție independentă  fără avocați. Orice om are dreptul la apărare și niciun om nu poate fi numit infractor  înainte să fie condamnat în mod definitiv. Chiar și după acest moment, cel condamnat definitiv continuă să aibă drepturi în legătură cu modul de executare a pedepsei, cu condițiile de detenție, viața și sănătatea, drepturi care în mod legitim trebuie apărate într-o societate care se întemeiază pe statul de drept.

Avocatul nu poate fi un complice al clientului, el este dator să apere drepturile și libertățile legitime ale cetățenilor. Fără funcția apărării, exercitată de către avocat, eventuala pedeapsă nu ar avea fundament într-un proces echitabil.

Cine nu ține seama de aceste aspecte fundamentale ale legii,  nu cred că ar trebui să se pronunțe asupra problematicii sistemului judiciar!”, a spus av. dr. Traian Briciu, președintele Uniunii Naționale a Barourilor din România.

Ne exprimăm speranța că aceste declarații au fost pur contextuale și din rațiuni de retorică, nereprezentând concepția reputatului politician asupra rolului și funcțiilor apărării în procesul penal.

Uniunea Națională a Barourilor din România analizează cazul și urmează să fie luate măsurile care se impun potrivit legii.

Refuz sa devin un turnator

January 17, 2020 Despre Noi No Comments

Având în vedere următoarele:

a)     intrarea în vigoare a Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative ca urmare a transpunerii Directivei (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului

b)     expunerea de motive publicată pe Juridice.ro: https://www.juridice.ro/669577/avocatii-nu-sunt-turnatori.html 

Solicităm:

1.     Formularea unei propuneri de modificare a Legii nr. 129/2019 astfel încât raportările menționate în cuprinsul Legii nr. 129/2019 să nu se facă direct către ONPCSB, ci către UNBR/prin intermediul UNBR sau Barourile componente astfel încât obligația impusă Directivei (UE) 2015/849 să fie adusă în concordanță cu jurisprudența CtEDO și Constituția României, respectiv să fie garantat secretul profesional și o protecție juridică pentru toți avocații ce profesează în România

2.     Avind in vedere modalitatea de transpunere a Directivei UE 2015/849 în ceea ce privește avocații din aceste țări

3.     Formularea de către UNBR, în cel mai scurt timp, a unui ghid clar pentru avocați cu privire la aplicarea Legii nr. 129/2019  

CONSIDERENTE PE SCURT:

CEDO – Cauza MICHAUD împotriva FRANȚEI (Cererea nr. 12323/11):

Prin urmare, obligația de a raporta operațiunile suspecte se aplică numai unor activități îndepărtate de misiunea de apărare încredințată avocaților, care constituie fundamentul secretului profesional atașat acestei profesii, similare cu cele exercitate de alți profesioniști supuși acestei cerințe. Este vorba apoi de faptul că legea stabilește un filtru de protecție al secretului profesional: avocații NU comunică declarațiile direct autorității administrative (Tracfin), ci, după caz, Președintelui ordinului avocaților de la Consiliul de Stat și Curtea de casație sau decanului baroului în cadrul căruia sunt înscriși. Astfel, împărtășit cu un profesionist supus nu doar acelorași reguli deontologice, dar și ales de colegii săi pentru a asigura respectarea acestora, secretul profesional nu este alterat. Aceștia din urmă nu transmit către Tracfin declarația de raportare a unei operațiuni suspecte decât după ce s-au asigurat că sunt îndeplinite condițiile stabilite de Codul monetar și financiar

iar soluția aleasă de legiuitorul român, respectiv raportarea directă către ONPCSB și doar informarea organismului de autoreglementare apreciem că este atât neconvențională, cât și neconstituțională, toate aceste aspecte fiind tratate inclusiv în cuprinsul Directivei UE 2015/849 la par. 39, care prevăd:

˝(39) În cazul anumitor entități obligate, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a desemna un organism corespunzător de autoreglementare în calitate de autoritate care este informată în primă instanță în locul unității de informații financiare. În conformitate cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, un sistem în care raportarea se face în primul rând către un organism de autoreglementare constituie o garanție importantă pentru a menține protecția drepturilor fundamentale în ceea ce privește obligațiile de raportare aplicabile avocaților. Statele membre ar trebui să furnizeze mijloacele și modalitatea de păstrare a secretului profesional și a confidențialității și de respectare a vieții private.˝              

Prin urmare, din toată economia textelor Directivei UE 2015/849 se înțelege faptul că legiuitorul european a urmărit ca:

–   în statele membre unde există un organism de autoreglementare, acesta să fie cel la care se face raportarea tranzacțiilor suspecte

–   în statele membre unde nu există un organism de autoreglementare, e recomandat ca acestea să fie înființate în vederea protejării secretului profesional, iar unde nu vor fi înființate, raportarea să se facă direct către corespondentul ONPCSB            

Iată îngrijorările pe care The Council of Bars and Law Societies of Europe (CCBE), din care Uniunea Națională a Barourilor din România face parte, le-a manifestat față de Directiva 849/2015 încă din faza de proiect:

˝Empowering FIUs to obtain information from obliged entities such as independent legal professionals without a prior STR is in conflict with Article 34.1 and 34.2. The European Court of Human Rights has recognised the role of self-regulatory bodies in Member States where they exist. In a number of jurisdictions, due to professional secrecy obligations with respect to disclosing suspicious transactions, lawyers must address their suspicions to the President of the Bar (the Bâtonnier) who acts as a filter. These professional secrecy obligations are imposed by law and enshrined by the ECHR case-law (Michaud, req. n°12323/11). They are absolute and unlimited in timeA violation of the provisions would expose the lawyer to disciplinary proceedings and criminal sanctions. Consequently, the provisions of the proposal are conflicting with the European acquis. The protection of the confidentiality between the lawyer and the client is a common principle of democratic states founded on the rule of law and is indispensable to safeguard the rights of the suspect. In order to preserve the principles laid down in Article 6 and Article 8 of the European Convention of Human Rights as enshrined by the well-established case law of the European Court of Human Rights, which have been codified by Article 34.1 and 34.2, it must be made clear that Article 34.1 and 34.2 also relate to the new powers of the FIU. The requirements as drafted and without any risk-based assessment will be very difficult to meet as they involve extensive obligations and extensive resources, despite the fact that the situation may not require enhanced measures. It should be mentioned that, regarding the legal profession, the majority of the 1,000,000 European lawyers represented by the CCBE, through the national bars and law societies, are not members of large and well-resourced firms, but rather work as solo practitioners or part of small firms. Such additional requirements increase the difficulties in complying with the ever increasing requirements and demands of AML legislation. For example how would a lawyer be able to fulfill the obligations according to draft Article 18a.1 (f) when it is neither in theory nor in practice possible to be observed by lawyers due to a lack of any kind of such information?˝

SUSȚINEM RULE OF LAW!

Comunicat al Asociatiei pentru Dialog si Solidaritate a Avocatilor

March 20, 2015 Despre Noi No Comments

COMUNICAT

Asociația pentru Dialog și Solidaritate a Avocaților (ADSA), condamnă practicile unora dintre procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, referitoare la avocați, prin exercitarea abuzivă a drepturilor pe care aceștia le dețin, în efectuarea actului de justiție.
Ieri 19.03.2015, un procuror DNA a dispus reținerea pentru 24 de ore în vederea arestării preventive, a avocatei Laura Voicu din cadrul Baroului București, față de care au fost formulate acuzații de săvârșire a infracțiunilor de favorizare a faptuitorului si instigare la infractiunea de exercitare fara drept a unei profesii sau activități. Facem precizarea că amebele infracțiuni sunt prevăzute și pedepsite de legea penală cu închisoarea de la 1 la 5 ani sau cu amendă penală respectiv de la 3 luni la un an alternativ cu amendă.
Procurorii afirma ca avocatul Laura Voicu, aparator ales al Ioanei Georgia Deaconu, arestata preventiv intr-un alt dosar, desi stia ca Niculae Learciu nu detine calitatea de avocat, fiind inscris in asa numitul ‘Barou constitutional’, “l-a desemnat pe acesta sa participe la activitati de urmarire penala ce urmau a se desfasura la sediul DNA” in dosarul Deaconu precum si, in repetate randuri, in alte cauze aflate pe rolul DNA.
Din dispoziția inculpatei Laurei Voicu, Niculae Learciu ar fi exercitat și “alte activități ce țin de profesia de avocat, prezentându-se la termene de grefă în Serviciul de reținere și arestare preventivă unde a acordat asistență juridică mai multor clienți ai acesteia”.
În acest mod, Laura Voicu ar fi creat “condițiile necesare pentru tergiversarea urmăririi penale, prin punerea procurorilor în situația de a proceda la refacerea actelor de urmărire efectuate cu inculpata din dosarul respectiv (Ioana Deaconi, n.r.), lipsită de asistență juridică”.
“Prin prezentarea lui Learciu Niculae ca avocat, Voicu Laura-Catalina a urmărit și posibila înlaturare a unor probe care ar fi putut fi valorificate în urma desigilarii sacilor în care acestea se aflau, întrucât aceasta operație nu ar mai fi putut fi refacută, iar lipsa apărării inculpatei arestate ar fi atras nelegalitatea obținerii lor, cu consecința imposibilității utilizării acestora ca mijloace de probă în cauza nr. 189/P/2012 a DNA”, acuză procurorii.
Măsura dispusă față de colega noastră este una disproporționată, excesivă, și intimidantă la adresa tuturor avocatilor.
În condițiile în care procurorul de caz are îndatorirea de a verifica dacă apărătorul prezent la efectuarea actelor de urmărire penală are calitatea de avocat în una dintre formele de organizare prevăzute de lege, apreciem că o eventuală culpă pentru prejudicii aduse anchetei aparține în primul rând procurorului care nu a dat dovadă de dilegența necesară.
Asociatia pentru Dialog si Solidaritate a Avocatilor, ramane consecventa in sustinerea luptei pentru eradicarea avocaturii ilegale si saluta fiecare demers de tragere la raspundere penala, a oricarei persoane care, fie exercita in mod ilegal profesia de avocat, fie favorizeaza in orice mod exercitarea profesiei de avocat, de catre persoane care nu au aceasta calitate.
Apreciem însă că măsurile luate și propuse față de colega noastră Laura Voicu sunt disproporționate și aplicate în mod excesiv, cu o miză pe care o intuim a fi de intimidare și presiune, și nu corespund scopului avut în vedere de către legiuitor prin reglementarea normelor de procedură penală referitoare la reținerea și arestarea preventivă.
Atragem atenția procurorilor DNA că activitatea de urmărire penală trebuie să se facă cu respectarea garanțiilor privind libertatea persoanei prev de art. 9 Cod Procedură Penală, iar strîngerea de probe în dosarul penal trebuie să se facă cu respectarea principiului loialității administrării probelor consfințit de disp. art. 101 Cod Procedură Penală.
Ne exprimăm îngrijorarea față de marginalizarea profesiei de avocat din cauza practicilor excesive ale procurorilor, atât în raport de statutul avocatului cât și în raport de misiunea acestuia de apărare a drepturilor clienților săi.
ADSA este o asociație non-guvernamentală ce reunește peste 150 de avocați. Scopul acestui demers constă în respectarea drepturilor avocaților și în creșterea solidarității din interiorul profesiei.

Consiliul Director al Asociației pentru Dialog și Solidaritate

Search This Site:

toateblogurile.ro

toateBlogurile.ro

Experienta si practica unui avocat

Atunci când se instituie măsuri asigurătorii în procesul penal, nu este necesar să se indice sau să se dovedească ori să se individualizeze bunurile asupra cărora se înființează măsura asigurătorie

October 20, 2017

Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii s-a pronunțat in 16.10.2017, cu privire la recursul în interesul legii declarat de Curtea de Apel Brașov vizând obligația organelor judiciare de a dispune măsuri asiguratorii în cauzele penale aflate în faza de judecată în ipoteza în care din verificările […]

Curtea de Conturi, Casa Asigurari Sanatate Ilfov, ANAF-ul sau incompetenta statului

October 13, 2017

Anul 2014 e.n. Camera de Conturi Ilfov efectueaza un control la Casa de Asigurari Ilfov in urma caruia emite decizia nr 10/2014 care – paragraful 14 alin 2 – obliga Casa de Sanatate Ilfov sa emita decizii de impunere prin care sa solicite tuturor vinzatorilor de bunuri imobile – ce nu figurau pe listele CAS […]

Consecintele dezincrimarii evaziunii fiscale prevazute de art 6 din legea 241/2005

May 11, 2015

În ziua de 7 mai 2015, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.d) din Constituția României și al art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a luat în dezbatere următoarele excepții de neconstituționalitate: Cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.6 din Legea nr.241/2005 […]

Exceptie neconstitutionalitate privind evaziunea fiscala ADMISA

May 7, 2015

În ziua de 7 mai 2015, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.d) din Constituția României și al art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a luat în dezbatere următoarele excepții de neconstituționalitate: Cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.6 din Legea nr.241/2005 […]

Cind fiecare face ce vrea

March 31, 2015

Astazi voi posta 2 motivari din cadrul contestatiei unei camere preliminare ce au ca si obiect contestarea competentei DGA de a efectua acte de urmarire penala si interceptari telefonice in dosare penale in care nici una din persoanele implicate nu are calitatea de personal incadrat in Ministerul Adminstratiei si Internelor. Intrebarea ce se ridica in […]

Membru al INTERNATIONAL ASSOCIATION OF PENAL LAW

Membru al INTERNATIONAL ASSOCIATION OF PENAL LAW

Recent Comments:

  • Talnaci Andreea: Ca judecătorul, in fata probelor toti putem trage o concluzie, cat ca a lui este oficială. E ca si cum ati spune ca mama unui copil omorât de un indiv...
  • Costache Mihai: mergeti la politie si vedeti despre ce este vorba. puteti refuza sa dati declaratie si sa fixati o alta audiere la care sa va prezentati cu un avocat...
  • Costache Mihai: nu exista un termen legal de solutionare a unui asemenea dosar. in mod cert, dosarul dvs nu este tergiversat fiind deschis abia in octombrie 2016 deci...
  • Costache Mihai: buna ziua, este obligatia politiei sa ancheteze orice plingere este depusa. Solutionarea acestei plingeri se va face in functie de rezultatul acestor...
  • Ion Mezei: Buna ziua!Am fost reclamat de catre un vecin direct la judecatorie pentru agresiune verbala,etc.Instanta a hotarat ca nu are are calitate procesuala s...