Un caz de malpraxis sub forma unei erori in stabilirea unui diagnostic apare atunci cind medicul ajunge la o concluzie eronata cu privire la boala de care pacientul sufera
Datorita faptului ca in Romania nu exista o analiza si o statistica in acest sens, ma multumesc sa va spun ca in Canada un procent de 7.5% din numarul total al pacientilor sunt victime ale acestei forme de malpraxis medical.
Cauzele aparitiei acestui tip de cazuri de malpraxis medical
Exista mai multe motive pentru care un medic poate diagnostica in mod eronat un pacient si nu intotdeauna este culpa medicului:
Lipsa informatiilor: desi are obligatia pacientul nu ofera medicului informatii complete sau corecte referitoare la istoria sa medicala. Daca medicul nu este informat despre toate simptomele de care pacientul sufera atunci este posibil sa nu poate diagnostica corect boala pacientului.
Doctori multipli: atunci cind un pacient este tratat / consultat de mai multi medici pot exista deficiente in comunicarea dintre acestia. Cind un medic se ocupa doar de o parte a bolii pacientului si nu comunica in mod eficient cu ceilalti medici ( mai ales in cazul echipelor multidisciplinare) atunci pot apare erori in stabilirea diagnosticului
Inertia in stabilirea diagnosticului: daca primul medic ce examineaza pacientul nu efectueaza o examinare completa si corecta atunci ceilalti medici ce se vor baza pe concluziile acestuia vor gresi la rindul lor. Cel mai intilnit caz este atunci cind primul medic este si cel care interpreteaza imaginile tomograf ( CT) in mod eronat iar urmatorii medici stabilesc tratamente si diagnostice in baza interpretarii eronate facute de primul medic.
Lipsa analizelor sau gresita interpretare a rezultatelor: Un diagnostic poate fi gresit si datorita lipsei de diligenta a medicului care nu dispune efectuarea analizelor relevante ( conform protocoalelor existente) sau interpreteaza gresit rezultatul acestora. Un exemplu l-am intilnit intr-un dosar in care pacientul a fost tratat cu antibiotice ( mai multe chiar) fara sa existe o analiza care sa fi identificat infectia si comportamentul acesteia la diferite tipuri de antibiotice.
Sfaturi:
1.Dupa ce medicul dvs va consulta si stabileste diagnosticul solicitati si un diagnostic diferential. Diagnosticul diferential este o etapa de diagnostic în care diagnosticul prezumtiv este comparat cu tablourile clinice si paraclinice a altor afectiuni cu simptomatologie asemanatoare
2. Intocmiti o lista: nu neaparat in sensul de a scrie pe hirtie simptomele ( desi ar fi recomandabil) dar cind discutati cu medicul incepeti sa-I descrieti simptomele dvs incepind de sus in jos – adica de la cap catre picioare. Nu uitati sa-l informati si despre coordonatele in timp ale aparitiei simptomelor si durata acestora. Atit timp cit nu oferiti informatii corecte si complete nu puteti avea pretentia de la medic de a stabili un diagnostic corect – medicul este un profesionst si nu un ghicitor in stele.
3. Antecedentele medicale: cind va intilniti cu un medic pentru prima data nu uitati sa-I faceti o mica istorie a problemelor dvs medicale – atit boli ( alergii, operatii chirurgicale, etc) cit si tratamente prescrise.
4. Analizele medicale: multe erori de diagnosticare apar datorita faptului ca medicul nu reuseste sa analizeze rezultatele analizelor medicale efectuate sau le interpreteaza in mod eronat. Nu uitati sa solicitati o copie a rezultatelor analizelor medicale ( este dreptul pacientului conform legii 46/2003). Mai mult, daca aveti analize efectuate in trecut nu uitati sa le oferiti medicului care va consulta astfel incit sa isi poata forma o imagine corecta despre sanatatea dvs.
5. Nu evitati google: dupa ce medicul stabileste un diagnostic, va puteti informa despre boala stabilita folosind resursele online.
IMPORTANT: google nu poate inlocui o vizita la medic!! Nu va diagnosticati si tratati singuri utilizind resursele online.
6. Obtineti o a doua opinie medicala: aveti dreptul sa fiti consultat de un alt medic pentru a obtine o noua opinie medicala privind diagnosticul dvs. Nu este vorba de neincredere in medicul curant iar acesta nu are nici un motiv sa se considere jignit daca dvs veti solicita o a doua opinie.
7. Repetati analizele: daca aveti cel mai mic dubiu cu privire la corectitudinea analizelor efectuare nu ezitati sa le repetati.
8. Comunicarea: cel mai important aspect la relatiei medic-pacient este comunicarea deplina si sincera dintre cele 2 parti ale raportului medical. Oferiti informatii complete despre dvs si solicitati raspunsuri la orice intrebare sau nelamurire aveti.
Nimeni nu cunoaste corpul pacientului decit el insusi si cu cit oferiti mai multe informatii medicului cu atit cresteti sansa ca acesta sa diagnosticheze corect boala de care suferiti si sa va prescrie tratamentul eficient.
Daca aveti nevoie de un avocat care sa va ofere suportul juridic in dosare de culpa medicala (malpraxis medical), ma puteti contact la email mihai.costache[@]procese-avocat.ro sau telefon 0744 33 49 75