Home » Gandurile si sfaturile unui avocat » Currently Reading:

Incalcarea dreptului de acces liber la justitie de catre legea medierii

December 19, 2012 Gandurile si sfaturile unui avocat 2 Comments

Deoarece medierea este un subiect fierbinte printre avocati si mediatori mai ales datorita faptului ca suntem aproape de intrarea in vigoare a NCPC la 01 februarie 2013 si pornind de la articolele scrise de un mediator (Fanuta Lisman, articolul il gasiti http://www.juridice.ro/235526/obligativitatea-informarii-privind-medierea-si-inadmisibilitatea-cererii-de-chemare-in-judecata.html) si un avocat (Maria Bornea, articolul il gasiti http://www.juridice.ro/236095/curat-neconstitutional-nenicule.html) m-am gindt sa argumentez pe scurt de ce cred eu ca obligativitatea informarii privind medierea si obligarea justitiabililor la plata unor onorarii/comisioane pentru emiterea certificatului de informare, respectiv procesul verbal, sunt neconsitutionale si incalca art 6 din Conventie.

Pe scurt, asa cum precizeaza dna mediator Fanuta Lisman, legea 192/2006 (cind ma refer la aceasta lege includ si modificarile ulterioare) stabileste o sanctiune – inadmisibilitatea cererii – pentru reclamantul care, anterior introducerii actiunii, nu participa la o sedinta de informare cu privire la mediere, informare ce are drept scop ca acesta sa ia o decizie in cunostinta de cauza in vederea solutionarii conflictului in care se afla. De asemenea, paratul are si el obligatia de a se informa.

Din discutiile avute cu diversi mediatori precum si din propunerile mediatorilor catre Consiliul de Mediere referitor la clarificarea acestui aspect (onorarii si costuri) se intentioneaza facturarea justitiabililor care vor solicita eliberarea dovezii aferente.

In adresa la care fac referire (primita de la dna Lisman careia ii multumesc pentru amabilitate) se precizeaza ca:

„Costurile si onorariile medierii. In conditiile in care legea vorbeste de gratuitatea sedintei de informare, iar art. 26 din Legea 192/2006 statueaza in mod expres faptul ca mediatorul nu poate incasa onorariu pentru informare si consiliere a partilor cu privire la procedura medierii, mediatorul nu va putea percepe onorariu pentru informare si consiliere a partilor, inainte de contractul de mediere. Pe langa aceasta activitate, mediatorul desfasoara si alte activitati, la solicitarea partilor, pentru care mediatorul poate incasa onorariu in aceasta perioada.

Prin urmare, Ghidul trebuie sa clarifice aceste aspecte deoarece in etapa de pregatire a medierii mediatorul nu desfasoara doar activitati de informare si, ca atare, este indreptatit sa pretinda un onorariu pentru aceste activitati., consumatoare de timp si furnizoare de consultanta specializata.

Complexitatea situatiilor dificile identificate – fara a avea pretentia de a le fi identificat exhaustiv in prezentul document – ne indreptateste sa consideram ca ar fi mult mai indicat sa nu se emita norme restrictive interpretative, ci dimpotriva, sa fie lasati practicienii sa dezvolte solutii si practici adaptate situatiilor cu care se vor confrunta. Flexibilitatea tine de natura intrinseca a procedurii de mediere si acest lucru ar trebui mentinut, in interesul mediatorilor si al partilor deopotriva.”

As dori sa fiu bine inteles: nu am in intentie de a critica dorinta mediatorilor de a obtine un onorariu sau de a-si acoperi costurile. Eu doar vreau sa tratez problematica doar din punctul de vedere al clientului si al unei posibile incalcari ale dreptului clientilor mei de a avea acces liber la justitie.

In opinia mea, in conditiile in care eliberarea certificatului sau a procesului verbal sunt conditionate de achitarea unor sume de bani (costuri si/sau onorarii) sint incalcate urmatoarele articole din Constitutia Romaniei:

(i) Art. 20 : (1)Dispozițiile constituționale privind drepturile și libertățile cetățenilor vor fi interpretate și aplicate în concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu pactele și cu celelalte tratate la care România este parte. (2)Dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, și legile interne, au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazului în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile.

(ii) art. 21 alin.2: „Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept” [ dreptul de acces liber la justitie];

De asemenea este incalcat si art 6 din Conventie care garanteaza oricarei persoane dreptul ca o instanta sa judece orice „contestatie” privind drepturile si obligatiile sale civile.

In principal, Curtea admite faptul ca accesul unei persoane la o instanta de judecata poate face obiectul unei limitari de natura financiara cum ar fi cautiunile, taxele de timbru sau diverse sume de bani ce trebuie platite de catre reclamant. Aceste limitari nu sunt – prin ele insele – incompatibile cu dispozitiile art 6 din Conventie (a se vedea decizia Beian vs Romania 4114/03).

Dar aceste limitari ale accesului la justitie trebuie sa fie sustinute de catre un scop legitim. Daca in cazul taxelor judiciare Curtea retine ca acestea sunt cerute de o mai buna administrare a justitie si impiedica cererile abuzive ale justitiabililor, eu sunt de parere ca perceperea de onorarii/costuri aferente emiterii inscrisurilor cerute de lege nu se incadreaza in acest scop legitim.

Un asemene aspect nu reiese nici macar din Nota de Fundamentare a legii 192/2006. In aceasta nota de fundamentare se face referire la aglomerarea instantelor de judecata cu dosare ce pot fi solutionate prin medierea. Asa cum spunea dna judecastor Ana Maria Puiu „Este inadmisibil pentru un stat sa invoce propria neputinta (lipsa de infrastructura, insuficienta fondurilor, nevoia acuta de judecatori) pentru a justifica o restrangere/amanare a exercitiului unui drept fundamental. E drept, numarul cauzelor ce revin fiecarui judecator depaseste de foarte multe ori un numar rezonabil. Suntem de acord ca eficacitatea administrarii justitiei este una dintre coordonatele principale ale statului de drept. E de inteles ca in contextul reformei generale a societatii romanesti, imbunatatirea cadrului legislativ privind activitatea de infaptuire a justitiei, in special simplificarea si accelerarea procedurilor judiciare, cresterea calitatii actului de justitie, degrevarea instantelor de judecata reprezinta, neindoielnic, o prioritate absoluta.  Din interiorul sistemului se resimte cu prisosinta aglomerarea instantelor. Un judecator este la fel de frustrat ca si justitiabilul din cauza faptului ca timpul pe care il poate aloca unui dosar este de mult prea multe ori mai scurt decat ar fi necesar unei analize atente, complete, corecte.”.

In prezent nu exista stabilite criterii orientative referitoare la aceste onorarii sau costuri ceea ce poate duce la o alta problema raportat la incalcarea art 6 din Conventie si anume daca „cuantumul sumei” este o piedica in calea accesului la justitie sau nu. Desi este o profesie liberala totusi stabilirea acestor criterii este necesara pentru a nu se ajunge la extreme cu atit mai mult cu cit aceasta procedura este obligatorie si de neevitat (cel putin pentru moment). Indiferent cit de mari sunt aceste costuri, un justitiabil este obligat sa le achite pentru a avea drept la a depune o actiune in instanta.

Curtea a analizat de-a lungul practicii sale nivelul obligatiilor financiare impuse de stat atit in functie de circumstantele cauzei cit si in raport de veniturile reclamantilor. De remarcat ca s-a constat ca si incalcare  a art 6 din Conventie obligarea la plata unor sume  de 10 ron (Iordache vs Romania), 21 euro (Iorga vs Romania) sau chiar 3 euro (Ciorap vs Moldova). In plus, Curtea nu a luat in considerare argumente ale guvernelor referitoare la faptul ca reclamantii aveau bunuri ce putea fi vindute spre a plati taxele respectiv ( (Kania vs Polonia).

Tot referitor la lipsa unor criterii de stabilire a onorariilor / costurilor – acest lucru poate duce la incalcarea previzibilitatii si claritatii stabilirii unor asemenea obligatii financiare. In cazurile Beian vs Romania, Iorga vs Romania, Apostol vs Georgia Curtea a examinat modalitatile de calcul, ipotezele in care se datoreaza obligatiile financiare, consecintele de neplata precum si existenta unor scutiri pentru persoanele fara venituri (acest ultim aspect nu este prevazut nici de legea medierii si nici de legea ajutorului public judiciar desi procedura informarii este obligatorie).

Am putea spune ca criticile facute de Curte in cauzele Weissman si Iorga vs Romania referitoare la lipsa unor scutiri sau reduceri la plata taxelor de timbru pot fi aplicate mutandis mutandis si in cazul onorariilor/costurilor percepute in cadrul procedurii informarii mai ales ca legea medierii nu prevede aceste optiuni.

O alta incalcare a art 6 din Conventie consta in stadiul la care intervine aceasta limitare a accesului la justitie. Faptul ca aceste obligatii financiare intervin chiar la inceputul procedurilor judiciare (in fapt, chiar inaintea declansarii lor) si ca neachitarea lor este sanctionata extrem de dur (prin refuzul mediatorului de a emite dovada indeplinirii procedurii, lucru ce se sanctioneaza prin inadmisibilitatea cererii introductive) nu face decit sa se constituie intr-o agravanta astfel cum este statuat prin Polejowski vs Polonia.

In concluzie, atit timp cit se vor percepe sume de bani (indiferent de titlu cu care se face acest lucru) pentru emiterea certificatului / procesului verbal si atit timp cit lipsa acestora este sanctionata cu inadmisibilitatea cererii cred cu tarie ca legea nu este conforma cu dispozitiile Conventiei.

Singurele solutii conforme cu legea ar fi gratuitatea TOTALA a procedurii incepind cu insasi sedinta de informare si terminind cu emiterea certificatului/procesului verbal (in cazurile in care medierea nu are loc) fie eliminarea obligativitatii sale si promovarea medierii prin mijloace proprii ale mediatorilor. Adica muncind si dovedind prin profesionalism ca medierea isi merita locul in societate.

Currently there are "2 comments" on this Article:

  1. dana says:

    Sa inteleg faptul ca avocatul poate pretinde un onorariu pentru faptul ca te asculta timp de o ora, insa mediatorul nu poate fi indreptatit sa fie platit pentru timpul acordat unui client…

    • buna ziua,

      ba da, mediatorul trebuie sa fie platit pentru munca sa DACA apelarea la mediere si la INFORMARE este voluntara si nu impusa de catre catre lege. DIn cite stiu, mersul la un avocat daca doriti sa depuneti o actiune in instanta nu este obligatoriu, partile se pot reprezenta singure fara sa existe obligatia angajarii unui avocat.

      acest lucru nu este valabil in cazul medierii: legea MA OBLIGA sa ma duc sa ma informez si in acest caz gratuitatea este de bun simt juridic, in caz contrar avem de-a face cu o incalcare a dreptului de acces la justitie asa cum este definit si analizat de catre CEDO (care a considerat ca si o taxa de 3 euro inseamna o incalcare a dreptului de acces la o instanta de judecata).

Search This Site:

toateblogurile.ro

toateBlogurile.ro

Comment on this Article:







Related Articles:

Sanctiunile aplicabile in starea de alerta

May 20, 2020

Nerespectarea măsurilor dispuse în cadrul stării de alertă atrage mai multe tipuri de sancțiuni: răspundere disciplinară,  contravențională și penală.  Constituie contravenții, dacă sunt săvârșite astfel și nu în situații diferite, încât să fie considerate infracțiuni de legea penală, următoarele fapte:  neluarea de către conducătorii serviciilor de asistență socială a măsurilor referitoare la adaptarea programului de lucru sau la permanentizarea activității se […]

Infractiunile savirsite in timpul starii de urgenta. Pedepse aplicabile

April 30, 2020

M-am gindit sa postez citeva informatii despre dispozitiile legale aplicabile faptelor penale savirsite in contextul starii de urgenta existente in Romania pina in data de 15.05.2020 ( cel putin asta este intentia autoritatilor la data postarii). 1. Pedepsele aplicabile faptelor savirsite in timpul starii de urgenta sunt majorate. Potrivit Codului penal , orice infracțiune savarșita în […]

A aparut avocatura falsa. Verificati existenta avocatului pe Tabloul avocatilor

April 15, 2020

În contextul actual, în care anumite drepturi ale cetățenilor sunt restrânse, apar probleme juridice noi și complexe, dar și un teren propice pentru fraude, inclusiv pentru avocatura falsă. Având în vedere că în perioada stării de urgență profesioniștii  sunt obligați prin lege să comunice cu clienții aproape exclusiv online sau prin telefon, iar identitatea persoanelor […]

Pandemia si contractele de inchiriere

April 8, 2020

Unul dintre efectele pandemiei de COVID-19 consta in analizarea atenta de catre proprietari și chiriași a unei clauze – mult timp neglijata si inserata mai mult sub forma de clauza standard – din contractul de închiriere.  Da, ne referim la clauza ce prevede efectele fortei majore asupra contractului de inchiriere. „Forța majoră” este orice eveniment extern, imprevizibil, absolut invincibil și inevitabilfiind adesea “tradus” […]

Datele biometrice si perchezitia

April 6, 2020

În ultimii ani au apărut noi întrebări cu privire la confidențialitatea și domeniul de aplicare al anumitor protecții constituționale care rezultă din creșterea dramatică a utilizării dispozitivelor electronice cum ar fi smartphone-urile, tabletele și laptopurilor.  Interesul organelor de urmarire penala de a accesa astfel de dispozitive este din ce în ce mai mare datorita faptului ca acestea constituie contin date importante cum ar […]

Membru al INTERNATIONAL ASSOCIATION OF PENAL LAW

Membru al INTERNATIONAL ASSOCIATION OF PENAL LAW