Un domeniu de mare interes este cel al litigiilor de munca in care salariatii sau fostii salariati incearca sa isi recupereze salariile si alte drepturi banesti de la angajatori sau fosti angajatori.
Se stie faptul ca la aceasta ora tribunalele specializate sunt supra-aglomerate datorita numarului mare de dosare aflate pe rolul lor iar aceasta stare de fapt nu pare sa se rezolve prea repede. Un efect imediat si foarte daunator pentru justitiabili este durata foarte mare in care aceste litigii vor fi solutionate, cu toate efectele negative – patrimoniale si de incredere in sistemul judiciar – aferente.
De cealalta parte a baricadei, unul din aspectele pe care le sesizez in aceasta perioada este transferul activelor si al afacerilor (clienti, fond de comert, etc) imediat ce salariatii incep sa depuna la instantele de judecata cereri pentru obtinerea drepturilor banesti restante.
Un lucru uimitor este faptul ca, desi numarul litigiilor de munca ce au drept obiect recuperarea drepturilor banesti, numarul dosarelor de sechestru asigurator nu a crescut deloc, dimpotriva. Unul dintre motivele pentru care nu se foloseste aceasta cale legala de protectie este faptul ca nu toti avocatii realizeaza eficienta acestei variante.
In consecinta am decis sa postez astazi o speta dintr-un dosar pe care l-am avut in portofoliul propriu si care – speram noi – va ajuta salariatii sa puna o presiune suplimentara pe firmele debitoare astfel incit acestea sa prefere sa achite banii decit sa aibe activele sechestrate.
Prin incheierea pronuntata in Camera de Consiliu de catre Tribunal a fost respinsa cererea noastra de instituire a unui sechestru asigurator asupra bunurilor mobile in limita valorii de 50.000 ron, cu cheltuieli de judecata.
In urma acestei solutii am depus recurs, ce a fost solutionat de catre Curtea de Apel, cu urmatoarele motive:
– contractul individual de munca este inscrisul care constata creanta reclamantului – creditor iar suma in limita careia am solicitat instituirea sechestrului reprezinta drepturi salariale ajunse la scadenta si neachitate;
– a fost depusa la dosar dovada existentei unei proceduri ordinare de recuperare a drepturilor banesti, in consecinta conditiile art.591 Cod Proc Cv sunt indeplinite;
– practica judecatoreasca a apreciat in mod constant ca se poate dispune infiintarea sechestrului asigurator pentru creantele provenite din raporturi de locatiune, sublocatiune sau arendare – contracte acre au caracter sinalagmatic. In consecinta, pentru identitate de ratiune si contractul individual de munca esteinclus in sfera de aplicare a prevederilor art.591 Cod Proc Cv;
In baza acestor motive, Curtea de Apel a admis recursul si a dispus infiintarea sechestrului asigurator, a fixat o cautiune de 5.000 ron sub sanctiunea desfiintarii de drept a masurii.
Sper ca aceasta speta va fi utila si presiunea facuta asupra firmelor debitoare va duce la recuperarea salariilor restante.