Home » client » Recent Articles:

Sunt onorariile avocațiale prea mari?

Totul a început cu tendința din ce in ce mai pregnanta a instantelor de judecata de a diminua onorariile avocaților în cadrul proceselor civile.

Apoi s-a continuat in spatiul public si pe retelele de socializare exista multe discutii despre onorariile avocatilor si despre cit de scazute ar trebui sa fie acestea. Inainte de a discuta problema, ar trebui sa ne gindim de ce un avocat este un profesionist “ scump”

Dincolo de costurile suportate de catre un avocat ca sa isi obtina diploma de absolvent de drept si apoi ca sa treaca examenele de admitere in Barou, cred ca potentialii clienti nu cunosc ( nu este culpa lor, evident) ce face un avocat dupa ce il angajezi sa iti rezolve o problema juridica. Este adevarat ca pentru majoritatea clientilor munca avocatului poate fi simplificata prin expresii de genul “  vreau sa nu fiu arestat / condamnat” sau “ vreau un contract de vinzare cumparare”. In realitate, avocatul se angajeaza la mult mai mult decit lasa sa se vada aceste expresii.

Semnarea unui contract de asistenta juridica echivaleaza cu “ OK, nu trebuie sa iti mai faci griji cu privire la aceasta problema. Grijile tale le preiau eu”. Clientul se intoarce acasa si – pentru prima data in ultimele saptamini – doarme profund.

Avocatul se intoarce acasa plin de ginduri despre cum poate rezolva problema clientului sau. Se intimpla ca noaptea sa viseze datele si faptele din dosare sau ca este pe cale sa rateze o sedinta de judecata. Cind este cu copii in parc isi verifica emailul sa vada daca nu a primit acte de la avocatul advers sau de la clientul sau. Cind iese cu sotia la restaurant este imposibil sa nu discute despre sedinte de judecata si tactici de dosar ( fara insa a incalca confidentialitatea J ).

Avocatii sunt scumpi deoarece iti pot aduce multi bani sau te pot ajuta sa eviti sa-i pierzi. Uneori te ajuta sa isi pastrezi chiar libertatea. Si cu totii stim cit valoreaza, nu? Angajind un avocat obtii un profesionist care isi pierde somnul din cauza grijilor pentru problema ta juridica in timp ce tu obtii linistea sufleteasca.

Daca onorariile avocatial sunt prea mari, atunci avem nevoie de alte solutii iar una dintre ele ar fi ca obligatiile avocatului fata de client sa fie mai reduse. Conduita avocatilor este prevazuta de Codul Etic, Statut sau legea de organizare a profesiei.  In acest moment, legea nu permite ca un client sa renunte la unele dintre obligatiile profesionale ale avocatului fata de el si astfel incit sa mai poata cere diminuarea onorariului.

 

Ca sa fie totul clar, cind se discuta de scaderea onorariilor avocatilor inseamna ca se doreste scaderea corespunzatoare a dedicarii avocatului fata de cauza clientului sau. Este ca si cind clientul va primi serviciile avocatiale cu dedicarea specifica unui sofer de taxi. Asta vreti?

lawyerist.com

Avocatul, clientul si o lege care obliga avocatul la incalcarea altei legi, sub sanctiune penala.

Infractiunea de spalare a banilor este prevazuta si  sanctionata conform art 29 din legea 656/2002 R ca fiind  „ a)schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscând că provin din săvârșirea de infracțiuni, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri sau în scopul de a ajuta persoana care a săvârșit infracțiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire, judecată sau executarea pedepsei; b)ascunderea sau disimularea adevăratei naturi a provenienței, a situării, a dispoziției, a circulației sau a proprietății bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând că bunurile provin din săvârșirea de infracțiuni; c)dobândirea, deținerea sau folosirea de bunuri, cunoscând că acestea provin din săvârșirea de infracțiuni.

Legiuitorul roman a creat Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor (ONPCSB)  are ca obiect de activitate „[…] prevenirea si combaterea spalarii banilor si a finantarii actelor de terorism, scop în care primeste, analizeaza, prelucreaza informatii si sesizeaza, în conditiile art.6 alin (1), Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie”, iar în situatia în care se constata existenta unor operatiuni suspecte de finantare a unor acte de terorism sesizeaza de îndata si Serviciul Român de Informatii..

Sub incidenta acestei legi, ca si persoane obligate sa efectuze raportari catre ONPCSB se afla si avocatii, articolul 10 fiind clar in aceasta privinta : „notarii publici, AVOCAȚII  și alte persoane care exercită profesii juridice liberale, în cazul în care acordă asistență în întocmirea sau perfectarea de operațiuni pentru clienții lor privind cumpărarea ori vânzarea de bunuri imobile, acțiuni sau părți sociale ori elemente ale fondului de comerț, administrarea instrumentelor financiare sau a altor bunuri ale clienților, constituirea sau administrarea de conturi bancare, de economii ori de instrumente financiare, organizarea procesului de subscriere a aporturilor necesare constituirii, funcționării sau administrării unei societăți comerciale, constituirea, administrarea ori conducerea societăților comerciale, organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare sau a altor structuri similare ori desfășurarea, potrivit legii, a altor activități fiduciare, precum și în cazul în care își reprezintă clienții în orice operațiune cu caracter financiar ori vizând bunuri imobile

In privinta termenului de „avocat” nu exista discutii, categoria profesionala si activitatile specifice profesiei fiind clar reglementate de catre dispozitiile legii 51 / 1995 si Statutul profesiei.

Conform art.21 din legea 656/2002, avocatii au obligatia de a intocmi un raport scris in forma prevazuta de lege prin care sa raporteze inclusv tranzactiil suspecte. Prin „ tranzactie suspecta” se intelege „operațiunea care aparent nu are un scop economic sau legal ori care, prin natura ei și/sau caracterul neobișnuit în raport cu activitățile clientului uneia dintre persoanele prevăzute la art. 10, trezește suspiciunea de spălare a banilor sau de finanțare a actelor de terorism

Totodata, este interzisa informarea clientului cu privire la intocmirea unui asemenea raport iar incalcarea legii este sanctionata cu inchisoarea de pina la 7 ani. In plus, art.34 prevede ca secretul profesional nu este opozabil organelor de cercetare penala si instantelor de judecata.

Problema care se pune – in opinia mea – este daca

(i) aceste obligatii ce incumba avocatilor este o incalcare grava a dreptului la aparare de care dispune orice cetatean conform dispozitiilor art.24 din Constitutia Romaniei astfel cum este el interpretat prin prisma art 11 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, art 14 pct.3 din Pactul Internațional cu privire la drepturile civile și politice, si art 6 pct.3 Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale5 amendată de Protocolul nr. 11.

(ii) avocatii sunt pusi in situatia de a alege intre 2 situatii negative: (i) fie incalca secretul profesional a carui pastrare este ABSOLUTA  si NELIMITATA  in timp, secretul profesional fiind de ORDINE PUBLICA conform dispozitiilor art 8 si urm din Statutul profesiei; (ii) fie incalca prevederile legii 656/2002.

La modul practic, exceptia de neconstitutionalitate – in cazul in care consider ca se incalca dreptul la aparare al cetatenilor – se poate ridica fie in cazul in care un avocat este direct pus sub acuzare  pentru incalcarea legii privind prevenirea spalarii banilor si in timpul procesului penal ridica o asemenea exceptie fie daca este acuzat de un client pentru incalcarea secretului profesional si este si in acest caz un subiect al procesului penal pentru savirsirea infractiunii prevazute la art. 196 CP (la care se poate adauga si o procedura disciplinara din partea Baroului pentru incalcarea prevederilor statutare)

Exista si un aspect referitor la timp cu privire la aceasta problema. In mod cert s-au efectuat numeroase raportari facute de avocati cu privire la aceste tranzactii iar daca acestea sunt considerate ca incalcind drepturile clientilor si secretul profesional atunci avem o problema de incredere in breasla noastra. Invers, daca exista avocati care nu au facut aceste raportari – in baza obligatiei de a pastra secretul profesional – atunci Baroul este plin de infractori si se vor umple inchisorile de avocati.

Totusi, intruziunea facuta de catre Statul Roman in independenta baroului  (inclusiv in sacralitatea secretului profesional dintre avocat si client  – de unde si vorba „trebuie sa-i spui avocatului totul, ca la popa”) este contrar spiritului Constitutiei si a menirii acesteia de a proteja drepturile civile cetatenesti?

Avind in vedere caracterul democratic al Statului – consacrat de insasi Constitutie – independenta avocatilor si protejarea secretului profesional fac parte din principiile fundamentale ale justitiei unui stat democratic iar ele merita protectia venita din partea instantelor judecatoresti si nu pot fi inlaturate de catre autoritati fara a se incalca Constitutia.

Cred ca independenta baroului este o piatra de temelie a unei societati democratice si ca baroul trebuie sa fie pus la adapost de orice intruziune nerezonabila a statului. Autoreglementarea profesiei (dar nu in mod absolut) este absolut necesara interesului public vazut prin prisma necesitatii ca cetatenii sa aibe parte de o reprezentare juridica lipsita de inhibitii si care  sa fie concentrata pe protectia drepturilor si libertatilor individuale impotriva oricaror abuzuri ale Statului.

Este recunoscut faptul ca independenta baroului joaca un rol important in administrarea corecta a justitiei si ca secretul profesional este un principiu fundamental al unei justitii corecte.

In Romania tot timpul se face referire la independeta justitiei. Dar aceasta nu poate fi efectiva fara o independenta a baroului, este esential ca aceste 2 elemente sa fie prezente intr-o societate democratica. Asa cum independenta justitiei trebuie sa fie dincolo de orice indoiala, la fel este necesara sa fie si independenta baroului. Una fara alta este ca si cum ai avea o rama (independenta justitiei) dar fara pinza pictata (barou independent)

Este dincolo de orice discutie ca avocatura joaca un rol foarte important –  in fapt este fundamental – in administrarea justitiei penale si civile. Lipsa independentei profesiei juridice – calificata si pregatita profesional la cel mai inalt nivel sa faca parte din adminstrarea justitiei –determina afectarea chiar de la baza a sistemului juridic. Oricum ai privi situatia, puterile si indatoririle unui avocat sunt vitale pentru mentinerea ordinii in societate si a administrarii justitiei in interesul comunitatii.

Interpretarea dispozitiilor legale interne si internationale referitoare la dreptul la aparare ar fi golite de continut daca nu se subintelege si o independeta a profesiei avocaturii. Este foarte simplu de argumentat o asemenea pozitie: este suficient sa cititi despre procesele ce au avut loc in Romania anilor 1946-1962  cind avocatii devenisera acuzatori si nu faceau decit sa isi ceara scuze instantelor de „nevrednicia” clientilor lor care incalcasera ordinea socialista si sa solicite pedepse mici (dar nu sub 10 ani de munca silnica).

In masura in care analizam mai aprofundat dispozitiile legii 656/2002 putem sesiza un grav conflict de interese intre obligatia de a pastra secretul profesional a unui avocat si obligatia de a-si „turna” clientul autoritatilor statului chiar si in cazul in care exista doar tranzactii suspecte.

Relatia dintre avocat si client este unica si nu este comparabila cu nici o alta profesie vizata de legea 656/2002.  Aceasta includere a avocatilor in tagma „turnatorilor” afecteaza insasi esenta relatiei avocat – client si profesiei de avocat: independenta avocatului, secretul profesional si loialiatea avocatului datorata clientului sau.

In ceea ce priveste efectul negativ al acestor prevederi legale asupra profesiei de avocat eu il vad extrem de negativ chiar daca – personal – nu am auzit de un avocat invinuit sau inculpat pentru omisiunea de a raporta catre Stat a informatiilor solicitate de catre lege (asta nu inseamna ca asemenea cazuri nu exista). Dar este posibil ca, folosind aceasta prevedere legala, un procuror sa poata pune presiune pe un avocat in detrimentul acuzatului reprezentat.

Dispozitiile legale pun intr-un ireconciliabil conflict de interese avocatul si clientul sau si obliga avocatul sa puna in balanta loialitatea datorata clientului cu obligatia de a stringe probe impotriva acestuia si a le trimite catre autoritatea statului, sub sanctiunea pedepsei penale.

O analiza a legilor din alte tari arataca in Marea Britanie „Drug Trafficking Act” din 1994 prevede in mod expres ca avocatii sunt exceptati de la obligatia de a raporta catre autoritati persoane despre care stie sau banuieste ca se ocupa cu traficul de droguri. De asemenea „Criminal Justice Act” din 1988 (modificat in 1993) prevede mentiuni similare.

Exceptarea avocatilor de la obligatia de a raporta tranzactiile suspecte nu ar avea un efect negativ asupra posibilitatii parchetului de a cerceta si proba asemenea infractiuni in masura in care restul subiectilor cum ar fi banci, firme de asigurare, brokeri, notari, etc ramin sub incidenta legilor. Un avocat nu poate intermedia asemenea operatiuni fara ca acestea sa fie, la rindul lor, efectuate de alti participanti la reteaua financiara.

In concluzie, scopul statului de a cerceta si pune sub acuzare persoanele implicate in activitati de spalare a banilor nu poate fi atins prin orice mijloace si orice caz nu prin atingerea unor valori fundamentale ale Constitutiei.

Intr-o lume in care sub vesnicul motiv al luptei antiteroriste sau al celei impotriva evaziunii fiscale nu cred ca este admisibila o intruziune grava si violenta in traditionala si de esenta profesiei avocaturii – relatie client/avocat. Daca am presupune ca un avocat are dreptul sa isi „toarne” clientul atunci acesta din urma nu va putea beneficia de nici o protectie impotriva acuzarii si dreptul sau la aparare ar fi iremediabil afectat. Niciodata un client nu isi va expune pozitia in fata avocatului sau de teama ca ar putea – intr-un incert viitor – sa fie tradat chiar de catre cel care trebuie sa il protejeze de abuzurile statului.

Afectarea dreptului la aparare prin impunerea in sarcina avocatilor a obligatiei de a-si trada clientii este unul dintre drumurile care ne poarta inapoi in timp. In anii 50, mai precis.

 

PS: in Canada, Baroul a chemat in judecata Guvernul si a obtinut modificarea legii prin exceptarea avocatilor din rindul celor obligati la raportarea tranzactiilor suspecte. Acest caz mi-a oferit ideea articolului.

Al doilea sfat al unui avocat penalist: nu ma minti

Este genul de sfat pe care parintii il spun copiilor ori de cite ori detecteaza o asemenea incercare dar nu m-am gindit ca as putea sa il spun si clientilor mei. Insa am avut destule ocazii sa constat ca gresesc.

Si nu este vorba numai despre mine si clientii mei. Colegi  avocati povestesc despre clienti care lasa deoparte informatii importante  incepind cu  „Apropo, eu am semnat avizele de primire marfa” (marfa ce nu exista decit pe hirtie) si terminind cu  „am spus contabilei sa nu inregistreze si facturile de la firma X, ca erau impozitele prea mari”.Si cum autoritatile fiscale cresc presiunea asupra firmelor pe fundalul unei economii in criza, contribuabilii disperati incep sa spuna orice cred ei ca vreau sa aud ca sa rezolv problema in care se afla.

Dar aici avem o problema. Ca si avocat penalist incerc ca imi ajut clientii, va reaminti ca acesta este scopul meu? Nu imi pasa ce ati spus fiscului, parchetului sau sotiei dvs. Eu am nevoie sa mi se spuna ADEVARUL, indiferent cit de jenant si incriminator este. Din aceasta cauza exista un SECRET PROFESIONAL care este absolut si nelimitat, conform Statutului Avocatului si pentru pastrarea caruia as fi in stare sa ma iau de git cu oricine.

Stiti care este cel rau lucru daca nu imi spuneti ca nu ati inregistrat facturile in contabilitate? O sa imi spuna procurorul in timpul urmariii penale. Si aici ma refer la la acea pauza jenanta  din conversatia dintre mine si procuror in timp ce incerc sa va apar libertatea si sa-i demonstrez cit de bun contribuabil sunteti  in timp ce procurorul imi va arata lista de facturi emise de catre clientii dvs si care nu exista in rapoartele contabile ale firmei ce o conduceti.

Si imediat acestei pauze jenante vor urma sintagmele”evaziuen fiscala”, „vinovatie”, intentie directa”,  „trimitere in judecata”. Si desigur ca ati uitat sa imi spuneti si despre tranzactiile facute cu firme fantoma sau despre platile catre conturile personale. Trebuie sa intelegeti ca am nevoie sa pot oferi acuzarii argumente plauzibile in favoarea dvs si nu sa arat ca un idiot,  uitindu-ma in probatoriu cu ochii mari cit cepele.

Fiti sigur ca nu ma intereseaza motivul pentru faceti o fapta sau alta. Nu ma angajati sa va judec. Ma angajati sa va scot basma curata sau sa va obtin maximul de avantaj permis de lege in situatia data. O pedeapsa de 2 ani cu suspendarea executarii este mult mai dulce decit 6 luni cu executare in penitenciar. Si pentru asta am nevoie de adevar. Purul adevar. Cind va intreb despre semnaturi, tranzactii, discutii confidentiale trebuie sa imi spuneti TOTUL. Nu va faceti probleme ca ma voi duce la procuror si ii voi povesti ce stiu de la dvs. Pentru asta exista SECRETUL PROFESIONAL si pedeapsa penala pentru avocatii ce il incalca. Dar asta va insemna de asemenea ca voi fi inarmat cu destule informatii astfel incit sa fac fata oricaror intrebari ale acuzarii

Povestea ta conteaza. Circumstantele in care faptele au fost savirsite conteaza. Adevarul conteaza.

Indiferent ce ai sa imi spui, poti fi sigur ca am auzit altele si mai rele.

In concluzie, cind ma sunati data viitoare sau intrati in biroul meu cu o problema, spuneti adevarul. Si raspundeti la toate intrebarile. Nu cistigati nimic  daca lasati deoparte informatii utile sau mintiti cu privire la altele. Nu veti face decit sa va afectati in mod negativ dosarul.

In plus, nu este usor sa minti. Mark Twain a spus “daca spuneti adevarul, nu trebuie sa va amintiti tot ce ati spus cu alte ocazii”

Intilnire client-avocat (part.2)

Crezi ca sunt nevinovat?

Uneori, clientul incearca intr-un mod cit mai insistent ca eu  – ca si avocat al apararii – sa cred ca este nevinovat. Un raspuns normal din partea mea ar suna cam asa: “Nevinovatia dvs este prezumata de catre lege. Sarcina probei vinovatiei apartine parchetului si trebuie sa faca asta astfel incit sa nu existe nici un dubiu cu privire la aceasta”.

Din punctul meu de vedere, obligatia mea contractuala si etica este sa fiu un zelos aparator al clientului si numai al clientului. Exista si exceptii, atunci cind stiu ca clientul meu falsifica probele ce doreste sa le aduca in fata instantei sau influenteaza martorii, aspecte ce ma determina intotdeauna sa renunt la reprezentarea sa. Ceea ce este drept sau gresit este o chestiune de morala si nu de etica. … Continue Reading

Alte motive de a refuza clienti

Discount-uri

Cind un potential clienti imi spune ca onorariul solicitat este prea mare sau imi cere sa-i ofer un discount, un mare semn de intrebare se ridica cu privire la viitorul relatiei avocat-client.

Daca as diminua onorariul initial solicitat as lasa impresia ca nu sunt increzator in capacitatile mele profesionale si in experienta adunata de-a lungul timpului. De asemenea, o astfel de cerere imi demonstreza faptul ca respectivul client nu imi respecta expertiza si timpul ce il voi petrece lucrind in favoarea sa ceea ce inseamna ca in viitor ma voi reintilni cu asemenea cereri de la acelasi client ori de cite ori va fi cazul.

Bineinteles ca asta nu inseamna ca nu imi pot reduce onorariul din proprie initiativa (din motive variate) insa nu este acelasi lucru ca a-l reduce la cererea clientului. … Continue Reading

De ce renunt la (anumiti) clienti

Regula 80/20, cunoscuta ca si Principiul lui Pareto, este un principiu de business (iar avocatura este un business, indiferent ce spune doctrina oficiala) care postuleaza ca 80% din rezultate afacerii pot fi produse cu doar 20% din efort. Principiul poate fi aplicat si in privinta clientilor cabinetului meu: 80% din venituri provin din 20% dintre clienti. Evident ca exista si un revers: 80% din problemele existente provin din 20% dintre clienti (este clar ca nu vorbim de aceiasi clienti din primii 20% ) … Continue Reading

Intilnire client-avocat (part.1)

Articolul de astazi mi-a fost sugerat de o situatie reala si anume prima intilnire cu un client a carui speta nu este una deosebit de grava sau grea dar pentru care nu exista inca publicata o jurisprudenta. Ma refer la infractiunea prevazuta de art.264 alin.3 din Codul Muncii – primirea la munca a mai mult de 5 persoane fara incheierea unor contracte de munca.

Clientul respectiv ma apelase la recomandarea unui alt client si din discutia telefonica avuta am inteles ca nu avea nici o idee despre cum functioneaza sistemul judiciar in general si cel penal in special.
Avea sa fie o intilnire de 360 grd – adica si clientul si avocatul aveau sa se evalueze reciproc. Clientul trebuia sa se decida daca pregatirea si experienta
profesionala erau adecvate dosarului si – cel mai important – daca putea sa isi incredinteze soarta in mainile mele. Si nu in ultimul rind, daca va accepta sau
nu sfaturile mele. … Continue Reading

Cit de perfecta poate fi relatia avocat-client?

In calitate de client, cauti ajutor intr-o problema cu implicatii legale. In calitate de avocat, vreau sa te ajut. Si totusi, avind in vedere aceste 2 prezumtii de ce toate relatiile avocat – client nu sunt perfecte? Ca in orice relatie umana, sunt citeva lucruri care pot impiedica aceasta relatie sa fie perfecta. Aceste lucruri pot fi:

Asteptarile

Avocatii au anumite asteptari privind comportamentul clientului sau iar clientii au asteptarile lor privind atitudinea avocatului. Ca in orice relatie, a avea asteptarile potrivite este cheia unei relatii perfecte

Ati avut un proces vreodata? Multi clienti sunt speriati si neplacut surprinsi de cum functioneaza sistemul legal in Romania. Un proces functioneaza dupa principiul “poti sa il pornesti dar nu il mai poti termina”. De fapt poti, dar nu intr-un interval de timp rezonabil. … Continue Reading

De ce unii clienti sunt refuzati?

Cel mai important aspect al muncii unui avocat cu multe litigii ce au drept obiect recuperarea de creante este puterea si abilitatea de a refuza un caz.

Pentru ca in acest domeniu un avocat este platit printr-un onorariu minim la care se adauga un onorariu de succes  proportional cu sumele recuperate, el se ocupa de aceste cazuri incepind cu prima convorbire telefonica cu debitorul si pina la finalizarea executarii silite, uneori participind si la procedura de faliment a debitorului.

Iar onorariul minim va fi acelasi, indiferent de munca depusa si timpul alocat solutionarii cazului. Singurele sume de bani pe care clientul le achita sunt taxele legale si onorariul executorului judecatoresc, onorariul de succes fiind platit doar la recuperarea debitului, daca acesta va fi recuperat vreodata. … Continue Reading

Cum discut cu un potential client

Sunt frecvent intrebat daca am o strategie despre ce fac si cum discut cu potentialii clienti atunci cind ne intilnim pentru prima data. Succesul unei intilniri cu un potential client depinde de aceste 3 raporturi:

1.  Raportul dintre timpul in care avocatul vorbeste si timpul in care clientul isi expune cauza;

2.  Raportul dintre numarul de intrebari pe care avocatul le pune si numarul de declaratii pe care le face;

3.  Raportul dintre numarul de ocazii in care avocatul spune „tu” si „al tau” si numarul de ocazii in care spune „eu” si „cabinetul meu” … Continue Reading

Experienta si practica unui avocat

Consecintele dezincrimarii evaziunii fiscale prevazute de art 6 din legea 241/2005

May 11, 2015

În ziua de 7 mai 2015, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.d) din Constituția României și al art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a luat în dezbatere următoarele excepții de neconstituționalitate: Cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.6 din Legea nr.241/2005 […]

Exceptie neconstitutionalitate privind evaziunea fiscala ADMISA

May 7, 2015

În ziua de 7 mai 2015, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.d) din Constituția României și al art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a luat în dezbatere următoarele excepții de neconstituționalitate: Cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.6 din Legea nr.241/2005 […]

Cind fiecare face ce vrea

March 31, 2015

Astazi voi posta 2 motivari din cadrul contestatiei unei camere preliminare ce au ca si obiect contestarea competentei DGA de a efectua acte de urmarire penala si interceptari telefonice in dosare penale in care nici una din persoanele implicate nu are calitatea de personal incadrat in Ministerul Adminstratiei si Internelor. Intrebarea ce se ridica in […]

Nepublicarea in Monitorul Oficial al Ordinelor emise de catre Ministerul Afacerilor Interne. O incalcare a legii aprobata de Curtea de Apel.

August 30, 2013

Intr-o speta recenta – aflata pe rolul Curtii de Apel Constanta si devenita irevocabila prin nerecurare datorita faptul ca instanta de recurs ICCJ ar fi stabilit termen in decembrie 2014 si clientul a renuntat – s-a pus in discutie inlaturarea efectelor juridice produse de catre Ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr 400 / 2004 privind regimul […]

Procesele verbale pot fi atacate cu recurs. Exceptie de neconstitutionalitate admisa

July 18, 2012

În Monitorul Oficial nr. 492 din 18 iulie 2012 a fost publicată Decizia nr. 500 din 15 mai 2012 a Curții Constituționale prin care s-a admis excepția de neconstituționalitate a prevederilor articolului X punctul 2 al Legii nr. 202/2010 prin care la articolul 118 al Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 195/2002, după alineatul (3) […]

Membru al INTERNATIONAL ASSOCIATION OF PENAL LAW

Membru al INTERNATIONAL ASSOCIATION OF PENAL LAW

Recent Comments:

  • Costache Mihai: mergeti la politie si vedeti despre ce este vorba. puteti refuza sa dati declaratie si sa fixati o alta audiere la care sa va prezentati cu un avocat...
  • Costache Mihai: nu exista un termen legal de solutionare a unui asemenea dosar. in mod cert, dosarul dvs nu este tergiversat fiind deschis abia in octombrie 2016 deci...
  • Costache Mihai: buna ziua, este obligatia politiei sa ancheteze orice plingere este depusa. Solutionarea acestei plingeri se va face in functie de rezultatul acestor...
  • Ion Mezei: Buna ziua!Am fost reclamat de catre un vecin direct la judecatorie pentru agresiune verbala,etc.Instanta a hotarat ca nu are are calitate procesuala s...
  • Mihaiu Constantin Marius: Buna ziua, pe data de 29.10.2016 am avut un accident rutier, am acrosat o caruta cu partea dreapta a vagonului rezultand la 2 victime, politia a spus ...