Infractiunile savirsite in timpul starii de urgenta. Pedepse aplicabile

M-am gindit sa postez citeva informatii despre dispozitiile legale aplicabile faptelor penale savirsite in contextul starii de urgenta existente in Romania pina in data de 15.05.2020 ( cel putin asta este intentia autoritatilor la data postarii).

1. Pedepsele aplicabile faptelor savirsite in timpul starii de urgenta sunt majorate.

Potrivit Codului penal , orice infracțiune savarșita în timpul starii de urgența poate fi pedepsita in regim agravat, la pedeapsa prevazuta de lege pentru respectiva infracțiune putandu-se adauga un spor de pana la 2 ani închisoare. 

Astfel, potrivit art. 77 lit. g) din Codul penal, savarșirea infracțiunii de catre o persoană care a profitat de starea de urgență constituie o circumstanță agravantă generală, ce poate fi aplicabilă în cazul săvârșirii oricărei infracțiuni, fie că aceasta este cuprinsă în Codul penal, fie în orice altă lege (ordonanță de urgență). 

Pedeapsa aplicată în cazul de mai sus va fi stabilită, potrivit art. 78 alin.(1) din Codul penal, după cum urmează: se poate aplica o pedeapsă până la maximul special, iar dacă maximul special nu este suficient, în cazul închisorii se poate adăuga un spor până la 2 ani, care nu poate depăși o treime din acest maxim. 

2. Se aplica pedepse majorate pentru faptele penale savirsite impotriva persoanelor vulnerabile (de exemplu, persoanele bolnave)

Potrivit Codului penal, orice infracțiune săvârșită împotriva unor persoane vulnerabile (bolnave, spre exemplu) poate fi pedepsită în regim agravat, la pedeapsa prevăzută de lege pentru respectiva infracțiune putându-se adăuga un spor de până la 2 ani închisoare. 

Astfel, potrivit art. 77 lit. e) din Codul penal, săvârșirea infracțiunii de către o persoană care a profitat de starea de vădită vulnerabilitate a persoanei vătămate, datorată, între altele, stării de sănătate (cum este, spre exemplu boala COVID-19, generată de expunerea la virusul SARS-CoV-2) constituie o circumstanțăagravantă general, ce poate fi aplicabilă în cazul săvârșirii oricărei infracțiuni, fie că aceasta este cuprinsăîn Codul penal, fie în orice altă lege (ordonanță de urgență). 

Pedeapsa aplicată în cazul de mai sus va fi stabilită, potrivit art. 78 alin.(1) din Codul penal, după cum urmează: se poate aplica o pedeapsă până la maximul special. Dacă maximul special este neîndestulător, în cazul închisorii se poate adăuga un spor până la 2 ani, care nu poate depăși o treime din acest maxim. 

3. Pentru savirsirea in acelasi timp a mai multor fapte penale, pedepsele sunt mult mai grave decit cele aplicate in cazul savirsirii unei singure fapte

Potrivit Codului penal, pentru concursul de infracțiuni, atunci când pentru infracțiunile comise în concurs s-au stabilit pedepse cu închisoarea, se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite. 

Astfel, potrivit art. 39 alin.(1) lit.a) și b) din Codul penal, în cazul unui concurs de infracțiuni, pedepsele pe care le va executa (pedepsele rezultante) infractorul sunt extrem de severe: – când s-au stabilit o pedeapsăcu detențiune pe viață și una sau mai multe pedepse cu închisoare ori cu amendă, se aplică pedeapsa detențiunii pe viață; 

Când s-au stabilit numai pedepse cu închisoare, se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite. 

Pedepsele la care facem referire pot fi cele deja majorate potrivit pct. I și II de mai sus – adică cele la care s-a adăugat un spor de până la 2 ani), deoarece, potrivit art. 79 alin.(2) din Codul penal, dacă sunt incidente două sau mai multe dispoziții care au ca efect agravarea răspunderii penale, pedeapsa se stabilește prin aplicarea succesivă a dispozițiilor privitoare la circumstanțe agravante, infracțiune continuată, concurs sau recidivă. 

4. In caz de recidiva, la pedeapsa pentru noua fapta penala se va aplica un spor de pedeapsa

Potrivit Codului penal, orice infracțiune săvârșită în stare de recidivă este sancționată în regim agravat. 

Recidivă există atunci când, potrivit art. 41 din Codul penal, după rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare la pedeapsa închisorii mai mare de un an și până la reabilitare sau împlinirea termenului de reabilitare, condamnatul săvârșește din nou o infracțiune cu intenție sau cu intenție depășită, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de un an sau mai mare (sau pedeapsa detențiunii pe viață). Se reține recidiva și în cazul hotărârilor de condamnare pronunțate în străinătate, dacă acestea au fost recunoscute potrivit legii. 

Pedeapsa în caz de recidivă:

– pedeapsa în cazul recidivei postcondamnatorii (noua infracțiune săvârșită în stare de recidivă este o infracțiune unică): dacă înainte ca pedeapsa anterioară să fi fost executată sau considerată ca executată se săvârșește o nouă infracțiune în stare de recidivă, pedeapsa stabilită pentru aceasta se adaugă la pedeapsa anterioară neexecutată ori la restul rămas neexecutat din aceasta.

Pedeapsa în cazul recidivei postcondamnatorii (au fost săvârșite în stare de recidivă mai multe infracțiuni – concurs de infracțiuni): Când înainte ca pedeapsa anterioară să fi fost executată sau considerată ca executată sunt săvârșite mai multe infracțiuni concurente, dintre care cel puțin una se află în stare de recidivă, pedepsele stabilite se contopesc potrivit dispozițiilor referitoare la concursul de infracțiuni (a se vedea mai sus, pct. III), iar pedeapsa rezultată se adaugă la pedeapsa anterioară neexecutată ori la restul rămas neexecutat din aceasta.

– aplicarea pedepsei detențiunii pe viață: potrivit art. 43 alin.(3) din Codul penal, dacă prin însumarea pedepselor menționate anterior s-ar depăși cu mai mult de 10 ani maximul general al pedepsei închisorii, iar pentru cel puțin una dintre infracțiunile săvârșite pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de 20 de ani sau mai mare, în locul pedepselor cu închisoarea se poate aplica pedeapsa detențiunii pe viață.

– în cazul recidivei postexecutorii (se săvârșește o nouă infracțiune în stare de recidivă după ce pedeapsa anterioară a fost executată sau considerată ca executată), potrivit art. 43 alin.(5) din Codul penal, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru noua infracțiune se majorează cu jumătate – spre exemplu, cea de a doua infracțiune săvârșită este sancționată cu o pedeapsă cuprinsă între 2 și 5 ani, instanța va stabili pedeapsa pentru infracțiunea săvârșită pornind de la alte limite și anume de la 3 ani (minimul) la 7 ani și 6 luni (maximul). Dacă pentru noua infracțiune a fost stabilită pedeapsa detențiunii pe viață, se va executa aceasta. 

Subliniem că pedepsele la care facem referire sunt cele deja majorate potrivit pct. 1, 2 și 3 de mai sus – adicăcele la care s-a adăugat un spor de până la 2 ani), deoarece, potrivit art. 79 alin.(2) din Codul penal, dacăsunt incidente două sau mai multe dispoziții care au ca efect agravarea răspunderii penale, pedeapsa se stabilește prin aplicarea succesivă a dispozițiilor privitoare la circumstanțe agravante, infracțiune continuată, concurs sau recidivă. 

5. Zadarnicirea combaterii bolilor si alte infractiuni in legatura cu pandemia

Codul penal pedepsește faptele de nerespectare a măsurilor dispuse de instituțiile statului în vederea prevenirii răspândirii bolilor. 

De asemenea, declarațiile false sau nedeclararea unor fapte către autoritățile abilitate poate fi pedepsită ca infracțiune. 

După cum s-a arătat mai sus, pentru săvârșirea acestor fapte profitând de starea de urgență, la maximul pedepsei prevăzute de lege se poate adăuga un spor până la 2 ani, care nu poate depăși o treime din acest maxim, iar în cazul amenzii se poate aplica un spor de cel mult o treime din maximul special. 

Atunci când se instituie măsuri asigurătorii în procesul penal, nu este necesar să se indice sau să se dovedească ori să se individualizeze bunurile asupra cărora se înființează măsura asigurătorie

Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii s-a pronunțat in 16.10.2017, cu privire la recursul în interesul legii declarat de Curtea de Apel Brașov vizând obligația organelor judiciare de a dispune măsuri asiguratorii în cauzele penale aflate în faza de judecată în ipoteza în care din verificările efectuate rezultă ca inculpatul nu are nici un bun în proprietate.

Curtea de Apel Brașov a arătat că problema se pune în acele situații în care persoana vătămată este o persoană lipsită de capacitate de exercițiu ori în ipoteza infracțiunilor prev. de Legea 241/2004 în care există art. 11 ce impune obligația instituirii măsurilor asiguratorii. În același sens, Curtea de Apel a mai indicat cu titlu exemplificativ dispozițiile art. 32-33 din Legea 656/2002 și art. 20 din Legea 78/2000.

Cu alte cuvinte, se pune întrebarea dacă în aceste situații există o facultate ori o obligație a instanței de a dispune măsurile asiguratorii, dacă inculpatul nu dispune de bunuri.

Astfel, s-a arătat că în practica Curții de Apel Brașov s-au conturat două opinii. Prima în sensul că pentru a se dispune măsura asiguratorii se impune ca inculpatul să aibă aceste bunuri, verificare care cade în sarcina instanței. Într-o a doua opinie s-a stabilit că nu se impune judecătorului obligația de a efectua verificări cu privire la bunurile aflate în patrimoniul inculpatului întrucât măsurile asiguratorii se pot dispune asupra tuturor bunurilor mobile și imobile ale inculpatului, în mod generic, până la concurența probabilă a prejudiciului chiar și atunci când acesta nu are nici un bun în patrimoniu.

Prin Decizia nr.19 pronunțată la 16.10.2017 în dosarul nr.1902/1/2017, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în interesul legii și a stabilit că: „Atunci când se instituie măsuri asigurătorii în procesul penal, nu este necesar să se indice sau să se dovedească ori să se individualizeze bunurile asupra cărora se înființează măsura asigurătorie.”

Primul sfat din partea unui avocat penalist

Un client m-a contactat saptamina aceasta cu o problema ce tine de expertiza mea in penalul-economic. Mi-a trimis pe email o multime de documente pe care le avea in legatura cu anumite probleme ivite in urma unui control fiscal. Pe prima pagina – care era o citatie de la parchet – scria in mod clar si concis „sunteti invitat sa va prezentati … in ziua de XX mai 2012”

Mda, suntem in iulie 2012

Clientul a uitat de termenul limita. Este o greseala comuna, una pe care o intilnesc in mod curent. Si in 9 cazuri din 10 motivul este foarte simplu – clientul nu isi verifica corespondenta in mod curent.

Inteleg unde este problema. Este putin infricosator sa primesti citatie de la un organ de urmarire penala sau de la fisc. Asa ca se aplica prima optiune „Ignora citatia”. Lasa sa stea nedeschise toate citatiile primite ulterior. Refuza sa mearga la oficiul postal sa ridice corespondenta daca banuieste ca aceasta provine de la expeditori nedoriti. Mi s-a intimplat sa primesc de la clienti – impreuna cu actele pentru dosar – o multime de recipise postale prin care era avizat de existenta unor notificari de la fisc.

Insa, in timp ce pot intelege de ce se intimpla asta (de obicei frica, panica sau chiar o stare depresiva), te pot informa ca ignorarea scrisorilor/notificarilor/citatiilor este primul lucru daunator ce il poti face intr-un dosar de evaziune fiscala. Este un caz tipic in care ce nu cunosti iti poate dauna.

Cind primesti o notificare sau citatie, respira adinc si deschide plicul. Rareori este la fel de rau pe cit crezi initial. Uneori este vorba de o notificare privind lipsa unor acte sau necesitatea completarii cererilor deja depuse. Ce trebuie sa tii minte este ca – de obicei – notificarile de la fisc si citatiile de la politie/parchet sunt prevazute cu termen limita.

Intotdeauna primul sfat pe care il ofer GRATUIT clientilor mei este sa coopereze cu organele de control sau de urmarire penala. Lipsa unei disponibilitati in a coopera cu functionarii statului in aceste domenii sensibile – fiscal si penal – nu va indeparta problema, ci o va inrautati. Au existat cazuri in care cei vizati au fost audiati dupa ce s-a executat un mandat de aducere sau chiar mai rau, au primit mandate de arestare preventiva.

O sa va spun un secret obtinut dupa multi ani de practica: atit fiscul cit si politia/parchetul sunt pline de oameni in carne si oase. Au si ei familii, prieteni si chiar o viata in afara serviciului. Chiar daca nu ma credeti, scopul lor nu este sa va faca viata mizerabila (exista si exceptii, evident). Dar ei nu va pot ajuta sa va rezolvati problema daca nu aveti un contact direct.

Asa cum am spus, exista si exceptii. Imi cistig banii din dosare in care ma contrez cu asemenea exceptii. Dar de multe ori, incepind cu raspunsul la o simpla notificare sau citatie, situatia se poate schimba in bine si nu veti subiectul unor povesti horror cum sunt cele citite pe diferite forumuri.

Din moment ce ai aceste optiuni, de ce sa nu infrunti problema in mod direct? Contacteaza un avocat si un expert contabil care sa te consilieze in asemenea probleme si vei vedea ca situatia nu este chiar asa de rea precum crezi.

Doriti increderea clientului? Ascultati-l cu atentie

Cind sunt recomandat unui potential client, sunt intrebat care sunt domeniile in care practic avocatura.

 “In principal, drept comercial-fiscal, recuperare creante, penal economic si insolventa”, spun eu. Deseori, in mod inconstient persoana respectiva face un pas in spate ca si cum insolventa este o problema contagioasa.

Nu este. Garantez. … Continue Reading

6 greseli ce se pot face cind ai un dosar penal

6. Angajeaza cel mai ieftin avocat. Unele persoane cred ca un avocat ales este mult mai bun decit un avocat din oficiu. Din aceasta cauza, incep sa caute pe diferite site-uri, solicita informatii de la rude si prieteni si il angajeaza pe cel mai ieftin avocat astfel gasit. Dupa parerea mea, fac o mare greseala. Nici un avocat competent in domeniul sau nu poate prelua un caz de o complexitate medie la un onorariu mai mic de 1.000 euro. In caz contrar, fie avocatul respectiv nu are destui clienti si este pregatit sa accepte orice caz la orice onorariu primit doar ca sa aibă un cistig financiar la acel moment, fie este un avocat care isi neglijeaza clientii actuali alergind in continuare dupa noi cazuri doar ca sa incaseze onorarii. … Continue Reading

Intilnire client-avocat (part.1)

Articolul de astazi mi-a fost sugerat de o situatie reala si anume prima intilnire cu un client a carui speta nu este una deosebit de grava sau grea dar pentru care nu exista inca publicata o jurisprudenta. Ma refer la infractiunea prevazuta de art.264 alin.3 din Codul Muncii – primirea la munca a mai mult de 5 persoane fara incheierea unor contracte de munca.

Clientul respectiv ma apelase la recomandarea unui alt client si din discutia telefonica avuta am inteles ca nu avea nici o idee despre cum functioneaza sistemul judiciar in general si cel penal in special.
Avea sa fie o intilnire de 360 grd – adica si clientul si avocatul aveau sa se evalueze reciproc. Clientul trebuia sa se decida daca pregatirea si experienta
profesionala erau adecvate dosarului si – cel mai important – daca putea sa isi incredinteze soarta in mainile mele. Si nu in ultimul rind, daca va accepta sau
nu sfaturile mele. … Continue Reading

Fa-te avocat, Sandele – un articol excelent de Radu Chirita

Scriu sub impresia unor discuţii avute de-a lungul timpului cu magistraţi, despre avocatură. Sunt surprins de cât de falsă este reprezentarea pe care o au aceştia asupra profesiei de avocat. Probabil că şi reciproca e adevărată, dar nu sunt magistrat ca să o percep corect, aşa că nu scriu despre ea. Sunt două, trei mituri despre care ar trebui discutat.

Unu e legat de veniturile avocaţilor. Sigur, sunt avocaţi care câştigă mult mai mult decât un judecător ori procuror. Totuşi, ăştia sunt extrem de puţini, iar realitatea e puţin diferită faţă de percepţia publică. Să încerc să explic, cu cifre. Dacă un avocat cu cabinet individual are încasări de 12500 lei pe lună, pare mult. Sunt aproape 3000 de euro, mult peste media veniturilor din economie. În realitate, nu sunt chiar atâţia. În primul rând vine statul şi le loveşte cu TVA-ul, deci rămâi cu vreo 10000 lei. Avocaţii au atât de puţine cheltuieli deductibile, încât foarte puţin din TVA-ul ăsta ţi-l poţi deduce. Din aştia 10000 lei vine Casa de Asigurări a avocaţilor şi îţi mai ia încă 1000 de lei, baroul vreo 200 de lei plus Casa de asigurări de sănătate care te blagosloveşte cu 560 lei şi tocmai ce ai rămas cu vreo 8000. Din ăştia trebuie să plăteşti gazul, curentul, xeroxul, secretara, chiria, eventual un stagiar şi rămâi cu vreo 5000 de lei. Într-un final, vine statul român şi îţi mai ia 16% din ăştia şi ai rămas cu 4200 lei. Sub un judecător ori procuror. … Continue Reading

Parasirea locului accidentului.

In aceasta saptamina voi prezenta o speta penala dintr-un domeniu de larg interes pentru multi dintre clientii mei cit si pentru abonatii blogului si anume din domeniul circulatiei rutiere pe drumurile publice.

O problema de drept interesanta pe care acest dosar a ridicat-o si anume daca intelegerea dintre partile implicate intr-un accident rutier de a se deplasa de la locul accidentului catre sediul politiei rutiere in vederea raportarii accidentului este de natura a inlatura raspunderea penala si aplicabilitatea prevederilor art.89 alin 1 din OUG 195/2002 desi unul dintre conducatorii auto era sub influenta bauturilor alcoolice.

Pentru a nu fi nevoiti sa rascoliti biblioteca juridica sau sa incingeti calculatorul cautind pe google continutul art.89 alin 1, il redau asa cum apare in forma sa ultima : „părăsirea locului accidentului de către conducătorul vehiculului sau de către instructorul auto, aflat în procesul de instruire, sau de examinatorul autorităţii competente, aflat în timpul desfăşurării probelor practice ale examenului pentru obţinerea permisului de conducere, implicat într-un accident de circulaţie în urma căruia a rezultat uciderea sau vătămarea integrităţii corporale ori a sănătăţii uneia sau mai multor persoane ori dacă accidentul s-a produs ca urmare a unei infracţiuni, fără încuviinţarea poliţiei care efectuează cercetarea locului faptei, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani.” … Continue Reading

Ghid de supravietuire in penalul economic

Introducere

Puţine lucruri pot incumba o mai mare teama în inima unui om de afaceri decât o acuzaţie penala. În timp ce un avocat nu va poate promite ca nu veti avea o asemenea experienţă in schimb va putem ghida prin procesul penal într-un mod care ar trebui să reducă teama, neplăcerea şi afectarea in mod negativ a afacerii dvs. … Continue Reading